Academia Română a decernat miercuri, 7 decembrie, premiile pentru cele mai valoroase creații științifice și artistice realizate în anul 2020. Acestea au fost acordate în cadrul celor 14 secții științifice ale înaltului for de știință și cultură, printre acestea numărându-se și Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie. În acest an, două lucrări au obținut Premiul „Dumitru Stăniloae”, singurul oferit pentru realizări în domeniul teologie.
Cele două lucrări teologice care au fost premiate în Aula Academiei Române sunt: „Emoții, afecte și sentimente în istorie”, semnată de părintele prof. dr. Emanoil Băbuș, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București; și „La structure ontologique-communionnelle de la personne. Aux sources théologiques et philosophiques du père Dumitru Stăniloae” („Structura ontologic-comunională a persoanei. Către sursele teologice și filosofice ale părintelui Dumitru Stăniloae”), al cărei autor este dr. Costin-Ciprian Apintiliesei, inspector eparhial la Reședința Patriarhală din București.
„Acest premiu obținut pentru lucrarea mea de doctorat susținută la Universitatea din Strasbourg în anul 2018 și publicată în anul 2020 reprezintă încununarea unor eforturi care nu au fost ușoare. Am început acest drum cu foarte multe frământări și îndoieli, însă primind acest premiu astăzi, realizez cât de mult m-a ajutat Dumnezeu în acest demers. Subiectul de cercetare al lucrării a fost teologia persoanei la părintele Dumitru Stăniloae. Am gândit acest subiect și în cheia unor cercetări asupra surselor care l-au inspirat sau influențat pe părintele Stăniloae, în special în tinerețe, când s-a format ca teolog. Am avut bucuria să constat că, în gândirea lui, un rol important l-au jucat, pe lângă literatura patristică, și scrierile unor teologi și filosofi occidentali. Am reușit să observ modul în care el a știut să articuleze teologia ortodoxă alături de reflecțiile teologilor apuseni, catolici și protestanți”, ne-a spus dr. Costin-Ciprian Apintiliesei.
Duminică, 3 noiembrie, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, a săvârşit Sfânta Liturghie în Parohia Olari, Protopopiatul Arad, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, se arată pe site-ul arhiepiscopiaaradului.ro.
În ziua de luni, 4 noiembrie 2024, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod, l-a primit în vizită, la Palatul Patriarhiei, pe Excelența Sa Domnul Rami Teplitskiy, viceambasadorul statului Israel la București.
Biserica „Înălțarea Domnului” din Dorobanțu, Protoieria Babadag, județul Tulcea, s-a aflat duminică, 3 noiembrie, în zi de sărbătoare prilejuită de prezența în mijlocul credincioșilor a Preasfințitului Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, care a săvârșit Sfânta Liturghie.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a poposit duminică, 3 noiembrie, în Parohia Moțiori, Protopopiatul Ineu, județul Arad, unde a săvârșit slujba de binecuvântare a lucrărilor de restaurare și înnoire săvârșite în ultima perioadă la biserica parohială și de sfințire a noii capele morturare edificate în curtea sfântului lăcaș.
.jpg)
Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Fraților, nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Și, chiar dacă mi-aș vărsa sângele pentru jertfa și slujirea credinței voastre, mă bucur și vă fericesc pe voi pe toți. Asemenea și voi
Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), în cetatea Emesa din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat dreapta credinţă de la un monah,
Sfântul Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, 119-121, în Filocalia (2001), vol. 5, p. 338 „Aceasta înseamnă a ne curăți pe noi înșine de toată întinăciunea trupului și a duhului (II
Una din constatările devenite clasice în limbajul curent vorbește despre un Occident decadent și secularizat. Fără a intra în comparații statistice sau chiar sterile - în comparație cu cine?, raportat la ce
Harul lui Dumnezeu continuă să lucreze în lume și în zilele noastre, dovedind că Biserica rămâne „laborator al Învierii” și „spital duhovnicesc”. Așa cum în primele secole au strălucit Sfinții
Creștinismul reprezintă baza culturii şi civilizaţiei româneşti. El este elementul esenţial al identităţii noastre. România nu poate fi separată de sensul existenței sale ca naţiune creştină. Conservarea
