Tezaurul muzical din Athos iese la iveală

Prof. univ. Vasile Vasile, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, a obţinut, din partea Academiei Române, distincţia "Ciprian Porumbescu" pentru lucrarea "Tezaur românesc din Muntele Athos", publicată la Editura Muzicală, în anul 2007. Evenimentul s-a desfăşurat joi, 16 decembrie, în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor Academiei Române pe anul 2008.

Lucrarea "Tezaur românesc din Muntele Athos", publicată în două volume şi cu al treilea sub tipar, semnată de muzicologul Vasile Vasile, a fost distinsă de Academia Română cu Premiul "Ciprian Porumbescu" pentru contribuţia la dezvoltarea cercetării în domeniul muzicologiei şi spiritualităţii româneşti. Lucrarea a fost analizată de Comisia Academiei pentru Arte, Arhitectură şi Audiovizual, şi i-a avut ca referenţi pe acad. Sabina Ispas, prof. univ. dr. Marin Velea, prof. univ. dr. Florin Bucescu şi pr. dr. Stelian Ionaşcu.

Lucrarea premiată oferă o abordare concentrică a vieţii spirituale din Muntele Sfânt şi a aportului românesc la întreţinerea şi înflorirea ei, precum şi a relaţiilor româno-athonite, ce se extind pe parcursul a şapte secole (XIV-XX). Cele două volume constituie eficiente instrumente de lucru pentru cercetătorii în domeniile muzicologiei, bizantinologiei şi istoriei, deoarece conţine, pe lângă manuscrisele descrise detaliat, şi informaţii inedite despre mănăstirile care le deţin.

O noutate pentru bizantinologia universală şi românească

Prezentările din aceste volume constituie premiere pentru bizantinologia universală, cum sunt cele ale manuscriselor româneşti de la mănăstirile greceşti Pantocrator, Cutlumuş, Simonpetra, Xenofont, Panteleimon, Marea Lavră, Vatoped şi Stavronikita, ori de la aşezăminte monahale româneşti de la Provata şi de la Lacu, iar altele reprezintă documente inedite pentru bizantinologia românească, îndeosebi cele 57 de manuscrise din biblioteca Mănăstirii "Sfântul Pavel", provenind în cea mai mare parte de la comunităţile monahale româneşti de la Schitul Lacu. "Fără îndoială că interesul pentru Muntele Athos şi mai ales pentru prezentarea vieţii comunităţilor monahale multinaţionale trăitoare aici, dar mai ales a tezaurului de spiritualitate creştină ce se găseşte în Sfântul Munte, a înregistrat, mai ales în ultima vreme, mari progrese, respectând regulile generale ale cunoaşterii unor domenii mai puţin accesibile. Aşezămintele monastice athonite, considerate unice în lume, mai ales pentru înalta viaţă duhovnicească pe care o cultivă, prin dorinţa şi lupta pentru desăvârşire, depozitează un imens tezaur manuscriptic, care se adaugă cărţilor de cult copiate pe pergament, pe hârtie sau tipărite

de-a lungul secolelor. Toate alcătuiesc un patrimoniu ale cărui dimensiuni încă nu le cunoaşte nimeni în prezent, din cauza numărului şi a diversităţii documentelor şi care ascund în filele lor pagini inedite din cunoaşterea umană, din viaţa isihastă, din cea de cult creştină, dar nu în ultimul rând, din istoria vieţii bisericeşti şi politice a Orientului şi chiar a Occidentului. Documentele redactate în limbi diferite, de autori diverşi, cunoscuţi sau necunoscuţi, şi cu o tematică foarte complexă şi variată, ascund mai departe, în filele lor roase de vreme, mari taine ale istoriei, îndeosebi ale celei culturale şi spirituale", ne-a spus prof. Vasile Vasile.

Miercuri, 15 decembrie, prof. univ. Vasile Vasile a susţinut, la Academia Română, conferinţa-dezbatere "Prezenţe româneşti în Muntele Athos", organizată de Institutul de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu" al Academiei Române.