Tinerii au luat cu asalt muzeele Capitalei

Peste 2.000 de participanţi ai ediţiei din acest an a Întâlnirii Tinerilor Ortodocşi din toată lumea au vizitat ieri cele mai importante obiective muzeale din Bucureşti. Însoţiţi de preoţi coordonatori, tineri din ţară şi străinătate au avut parte de o veritabilă după-amiază culturală, care s-a derulat sub semnul prieteniei şi al dialogului. Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Naţional de Geologie sunt instituţiile culturale unde oaspeţii au poposit pentru câteva ore bune.

În cea de-a doua zi a evenimentului organizat de Arhiepiscopia Bucureştilor, în colaborare cu Patriarhia Română, tinerii cu vârste între 18 şi 35 de ani au avut parte de vreme prielnică, ospitalitate şi uşi deschise spre cunoaştere în itinerarul lor desfăşurat la muzeele din Capitală. Printre cele mai apreciate puncte de vizitare au fost: Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

Împărţiţi în grupuri distincte, în funcţie de zonele de provenienţă, sub coordonarea a cel puţin trei preoţi însoţitori şi a unui ghid voluntar, participanţii au ales să se deplaseze la obiective fie cu autobuzele puse la dispoziţie gratuit de organizatori, fie cu metroul, pentru care iarăşi nu au scos nici un ban din buzunarul propriu.

Pentru grupul de 120 de tineri din Arhiepiscopia Iaşilor prima oprire a fost la Muzeul Naţional de Istorie a României. Câţiva dintre ei cunoşteau tezaurul adăpostit în centrul Capitalei. Pentru restul, lecţia de istorie care li s-a predat pe loc a fost memorabilă. „Sunt absolventă de Drept, aşa că istoria mi-a fost bună prietenă, însă este pentru prima dată când ajung la Muzeul Naţional de Istorie a României. Mare parte din cunoştinţele dobândite aici le voi împărtăşi cu prietenii mei de acasă, cu familia”, a declarat Roxana Busuioc, 23 de ani, din Iaşi.

Dintre cei nouă preoţi însoţitori ai grupului, părintele Nicodim Petre a lăsat să se înţeleagă că timpul petrecut împreună cu tinerii „reprezintă o jertfă cu speranţa unei promisiuni care se va împlini peste un an, doi ani sau mai mulţi, aceea că generaţia de astăzi se va dezvolta frumos alături de Dumnezeu, în Biserică. Cultivarea minţii fără dobândirea unui echilibru emoţional, sufletesc este incompletă”.

Prezenţa grupurilor ITO pe străzile oraşului a atras atenţia trecătorilor, mulţi dintre ei arătându-se interesaţi de scopul pentru care au venit în Bucureşti. Răbdători şi zâmbitori, tinerii au explicat oamenilor că au venit pentru „a ne bucura că ne-am născut ortodocşi”.

În drum spre coordonatele traseului cultural, reprezentanţii tinerimii din Arhiepiscopia Sibiului, în număr de 80, au stat de vorbă cu noi. Sibianul Laurian Boldor, de 25 de ani, s-a adresat retoric: „Orice tânăr are o sete de cunoaştere şi ce poate fi mai potrivit decât să ştii cât mai multe despre propria istorie, limbă, cultură?” La rândul său, diac. Alexandru Ioniţă a explicat: „Puţini dintre tinerii noştri au fost în Bucureşti până acum, aşadar nu au avut şansa de a intra în instituţii de cultură aşa de mari ca cele pe care le vedem astăzi. Și-au exprimat cu toţii dorinţa de a le vizita şi nu de a merge la mall, spre exemplu.”

Costumele populare ale participanţilor sosiţi din Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului s-au încadrat foarte bine cu decorul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”. Esenţa întâlnirii cu trecutul autentic a fost exprimată de Valentin Sandu, 35 de ani, din Costeşti: „Să nu uităm niciodată că străbunii noştri au fost simpli, smeriţi şi au rămas creştini-ortodocşi. Ei au păstrat această ţară întreagă pentru noi ca să ne bucurăm de libertate. Să ne gândim bine ce vom lăsa şi noi în urmă generaţiilor următoare!” De asemenea, preotul Ioan Gabriel Militaru a subliniat importanţa familiarizării tinerilor cu tradiţia noastră românească, în mod deosebit evidenţiind înclinaţia „copiilor noştri spre segmentul cultural al spiritualităţii româneşti, pe care îl cunosc bine ca urmare a prezenţei lor la activităţile catehetice desfăşurate în bisericile argeşene.”