Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit în Duminica dinaintea Crăciunului, a Sfinților Părinți după trup ai Domnului, 22 decembrie 2024, un cuvânt de învățătură în Paraclisul istoric „Sfântul
„Toată viaţa creştină este o laudă adusă Preasfintei Treimi”
A doua zi după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, Biserica Ortodoxă prăznuieşte, conform Sinaxarului, sărbătoarea Sfintei Treimi. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a rostit un cuvânt de învăţătură în paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală, în care a arătat că a doua zi a praznicului Cincizecimii este dedicată cinstirii Sfintei Treimi „deoarece harul Sfântului Duh este harul Preasfintei Treimi, iar atunci când s-a întemeiat Biserica în formă văzută, îndată după cuvântarea Sfântului Apostol Petru, cei prezenţi au fost botezaţi în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat faptul că sărbătoarea Sfintei Treimi a apărut la început în Occident, în Biserica Apuseană, apoi a fost preluată de Biserica Ortodoxă Rusă, care are sărbătoarea Sfintei Treimi în ziua Pogorârii Duhului Sfânt. În cazul Bisericilor Ortodoxe greceşti şi al Bisericii Ortodoxe Române, calendarul prevede ca luni după Rusalii să fie prăznuită în mod deosebit Sfânta Treime. Preafericirea Sa a evidenţiat că primirea harului Sfântului Duh înseamnă, de fapt, primirea harului Preasfintei Treimi. „Prin harul primit la Botez noi intrăm în lumina Sfintei Treimi, de aceea, putem vorbi de sălăşluirea Sfintei Treimi în creştinul botezat. La slujba de sfinţire a Sfântului şi Marelui Mir se cere ca cei ce se vor unge cu acesta să devină sălaşuri ale Preasfintei Treimi. Prin Botez, harul Sfântului Duh, ca har al Preasfintei Treimi, ne dăruieşte iubirea Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh. De aceea, toată viaţa creştină este o laudă adusă Preasfintei Treimi, pentru că iubirea Preasfintei Treimi trezeşte în noi recunoştinţa faţă de binecuvântările şi binefacerile lui Dumnezeu”, a spus Patriarhul României.
În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit despre modul în care Sfânta Treime S-a descoperit oamenilor în Vechiul Testament, apoi în Noul Testament. Preafericirea Sa a amintit de acel plural misterios de la crearea omului, când Dumnezeu Tatăl a zis către Dumnezeu Fiul şi către Dumnezeu Sfântul Duh: Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră (Facere 1, 26). De asemenea, Patriarhul României a amintit de cei trei îngeri care l-au vizitat pe Avraam la stejarul din Mamvri. „În dialogul cu aceşti trei îngeri, Avraam foloseşte când pluralul, când singularul, arătând tainic faptul că era vorba de o prefigurare a Sfintei Treimi, după cum au interpretat Sfinţii Părinţi ai Bisericii. Mai târziu, în secolul al XV-lea, când pictorul Andrei Rubliov a pictat o icoană cu aceşti trei îngeri, el nu a numit-o «Sfânta Treime», ci «Ospitalitatea lui Avraam». Această icoană a devenit cu timpul, în multe biserici ortodoxe, icoana Sfintei Treimi, deoarece ea arată deodată că Persoanele sunt distincte, dar în acelaşi timp egale. Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt într-o comuniune, într-o convorbire desăvârşită, iar în mijloc a rămas potirul ca simbol al Euharistiei. Persoanele din această icoană au aceeaşi sfinţenie, simbolizată prin aureolă, aceeaşi stăpânire, sau domnie, sau putere împărătească, simbolizată prin toiege egale. Se observă că binecuvântarea pleacă de la Tatăl, trece prin mâna dreaptă a Fiului şi se desăvârşeşte prin mâna dreaptă a Sfântului Duh, care distribuie darurile (...). Sfânta Treime S-a arătat în Vechiul Testament şi prin faptul că în ceruri Dumnezeu este lăudat de serafimi prin cântarea: «Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Savaot!» (Isaia 6, 3). Puterile cereşti netrupeşti, atunci când Îl laudă pe Dumnezeu, de trei ori spun Sfânt, arătând prin aceasta că Sfânt este Tatăl, Sfânt este Fiul şi Sfânt este Duhul Sfânt”, a precizat Părintele Patriarh Daniel.
Preafericirea Sa a explicat că taina Sfintei Treimi se descoperă în mod deosebit prin Întruparea Mântuitorului Iisus Hristos, prin Botezul Său şi prin trimiterea pe care El o porunceşte Apostolilor de a merge la toate neamurile pentru a le boteza în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. „La întruparea Mântuitorului, Arhanghelul Gavriil îi spune Fecioarei Maria că Duhul Sfânt Se va pogorî peste ea şi puterea Celui Preaînalt o va umbri, iar Sfântul care Se va naşte din ea, Fiul lui Dumnezeu Se va chema (Luca 1, 35). La Botezul Domnului, pe când Mântuitorul Iisus Hristos ieşea din apele Iordanului, Duhul Sfânt S-a arătat deasupra Lui în chip de porumbel, iar glasul Tatălui a zis: «Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit» (Matei 17, 5). Botezul Domnului este arătarea adorării sau închinării Sfintei Treimi (...). La sfârşitul lucrării Sale mântuitoare, după ce a aşezat firea omenească pe tronul Sfintei Treimi întru slavă, la rugămintea Fiului, Tatăl trimite pe Duhul Sfânt ca fiind un alt Mângâietor”, a reliefat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Totodată, Patriarhul României a subliniat că Duhul Sfânt nu apare ca cineva care stă în faţa noastră, ci El Se manifestă ca fiind în interiorul celor care s-au botezat în numele Sfintei Treimi: „El devine viaţa lui Hristos prezentă în cei care cred în Hristos şi Îl iubesc pe El”.