Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Tratamentul sindromului dislipidemic

Tratamentul sindromului dislipidemic

Un articol de: Doina Dumitriu - 10 Feb 2011

Revenim în rubrica din această săptămână asupra sindromului dislipidemic, oferindu-vă câteva sfaturi în legătură cu măsurile care trebuie luate pentru menţinerea colesterolului şi trigliceridelor în limite normale.

În situaţia când valorile colesterolului sunt crescute, primul lucru care trebuie făcut este modificarea stilului de viaţă:

- renunţarea la fumat - fumatul scade colesterolul bun, creşte tendinţa sângelui de a se coagula şi de a forma trombi (cheaguri) pe plăcile de aterom (de grăsime) din vase, având ca rezultat obstruarea completă a acestora şi producerea infarctului miocardic acut sau a accidentului vascular cerebral;

- renunţarea la alimente bogate în grăsimi şi consumarea cât mai multor fructe şi legume. În alimentaţie, grăsimile care cresc colesterolul se găsesc în: carnea grasă de porc, vită, miel, untura de porc şi pasăre, pieliţa de la pui, unt, lapte sau preparate din lapte integral, ulei de cocos, cacao. Există şi grăsimi nocive de origine vegetală sau alimente bogate în astfel de grăsimi, ca de exemplu: margarină, biscuiţi, cartofi prăjiţi, mâncare de tip fast-food, chipsuri, prăjituri, pâine albă, organe (ficat, creier, rinichi), gălbenuş.

Grăsimile bune sunt prezente în: uleiuri de plante, nuci, seminţe, alune, avocado, uleiul de măsline, peşte. Aceste grăsimi bune sunt reprezentate de grăsimile mono şi polinesaturate. Peştele reprezintă o sursă de grăsimi polinesaturate, unele numite acizi graşi omega 3. Cel mai bogat în astfel de acizi graşi omega 3 este somonul. Medicii nutriţionişti recomandă ca peştele să fie consumat de două ori pe săptămână.

- renunţarea la consumul de alcool - alcoolul duce către alcoolism, accidente vasculare cerebrale, boli hepatice, cancer, suicid;

- se recomandă consumul de cafea naturală, dar nu mai mult de una-două cafele pe zi.

În situaţia în care valorile colesterolului şi trigliceridelor sunt crescute, se începe tratamentul medicamentos la indicaţia medicului. Acest tratament va fi individualizat în funcţie de diferite riscuri pe care le prezintă pacientul. Ţinta principală a tratamentului este scăderea LDL colesterolului.

Cele mai folosite clase de medicamente sunt:

- statinele, care scad LDL colesterol şi au un rol benefic pentru prevenţia bolilor cardiovasculare. Acestea se administrează de preferat seara, iar oprirea administrării lor face ca nivelul colesterolului să crească;

- fibraţii, care se administrează dacă sub tratamentul cu statine valorile trigliceridelor rămân constante şi de HDL se menţin scăzute. Fibraţii se folosesc împreună cu statinele şi nu în locul lor.