De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Un an de înnoiri în mănăstirile Arhiepiscopiei Bucureştilor
În cursul anului 2009, viaţa în mânăstirile şi schiturile Arhiepiscopiei Bucureştilor a cunoscut importante sporiri şi înnoire atât în plan cultural şi liturgic, cât şi administrativ. În cadrul aşezămintelor monahale au avut loc numeroase evenimente. Au apărut monografiile mai multor mănăstiri precum şi albumul „Pridvoare ale Cerului” cu prezentarea tuturor mănăstirilor şi schiturilor din Arhiepiscopia Bucureştilor.
Consacrat Sfântului Vasile cel Mare şi celorlalţi Părinţi capadocieni, anul 2009 a culminat cu aducerea la Bucureşti, la Catedrala patriarhală, a moaştelor Sfântului Vasile cel Mare de la Atena şi ale Sfântului Grigorie Teologul de la Viena, părticele din moaştele celor doi sfinţi fiind donate Catedralei patriarhale. Evenimente deosebite au fost aniversarea a 450 de ani de la prima atestare documentară a Mănăstirii Plumbuita şi sfinţirea paraclisului de la demisolul bisericii noi a Mănăstirii Techirghiol de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
De asemenea, în cursul anului trecut, Preafericirea Sa a efectuat vizite canonice la mănăstirile Antim, Radu Vodă, Cernica, Ghighiu, Pasărea, Samurcăşeşti, Cricov-Jercălăi, Duminica Sfinţilor Români - Popeşti-Leordeni, Techirghiol şi Schitul Dragoslavele. Preafericirea Sa a participat şi la Sinaxa stareţilor, stareţelor, egumenilor, egumenelor şi duhovnicilor din mănăstirile Arhiepiscopiei Bucureştilor, ce s-a desfăşurat în octombrie 2009 la Mănăstirea Samurcăşeşti-Ciorogârla, având ca temă centrală Viaţa monahală în opera Sfântului Vasile cel Mare şi a celorlalţi sfinţi capadocieni.
La Catedrala patriarhală, la Catedrala mitropolitană - Sfântul Spiridon-Nou, la mănăstirile Antim, Căldăruşani, Cernica, Christiana, Crasna, Duminica Sfinţilor Români, Ghighiu, Pasărea, Radu-Vodă, Plumbuita, Samurcăşeşti, Sinaia şi Snagov, au avut loc slujbe arhiereşti prezidate de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel sau de către ierarhi delegaţi ai Întâistătătorului Bisericii noastre.
Prin activităţi culturale, liturgice, misionare şi filantropice s-au evidenţiat Catedrala patriarhală, mănăsti-rile Ghighiu, Radu-Vodă, Samurcăşeşti, Stavropoleos, Christiana, Plumbuita şi Schitul Darvari.
În noiembrie 2009 s-au împlinit 50 de ani de la nedreptul decret comunist 410/1959, prilej cu care, la un simpozion naţional desfăşurat în perioada 26-27 noiembrie 2009 la Mănăstirea Secu din judeţul Neamţ, Părintele Timotiei Aioanei, Mare Eclesiarh al catedralei şi Exarh cultural, a susţinut o comunicare în care a prezentat efectele decretului amintit în mănăstirile şi schiturile Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Activitate editorială bogată
Activitatea editorială a Arhiepiscopiei Bucureştilor, în grija părintelui arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale, a fost foarte bogată în 2009. Au apărut monografiile mănăstirilor Radu Vodă, Snagov, Plumbuita, precum şi albumul „Pridvoare ale Cerului” în care sunt prezentate toate mănăstirile şi schiturile din Arhiepiscopia Bucureştilor. În plus, au fost publicate pliante pentru câteva mănăstiri şi schituri, precum şi unele volume comemorative aduse prinos de cinstire unor Părinţi şi unor personalităţi duhovniceşti cunoscute: „Arhim. Sofian Boghiu - Un iconar de suflete”, la şapte ani de la trecerea sa cele veşnice, prilej cu care a fost evocat cunoscutul duhovnic şi misionar care a vieţuit mai mult de 50 de ani în capitala României; „Arhim. Gavriil Stoica - Un monah misionar, iubitor de virtuţi şi de flori”, la împlinirea unui an de la trecerea sa la cele veşnice în Mănăstirea Zamfira.
Au apărut, de asemenea, şi calendare bisericeşti cu prezentarea mănăstirilor Radu Vodă, Stavropoleos şi a Schitului Darvari, cu imagini reprezentând icoanele şi picturile acestor mănăstiri, iar părintele Arhimandirt Timotei Aioanei a amintit contribuţia unor monahi din Arhiepiscopia Bucureştilor la realizarea volumului „Domnitorii şi Ierarhii Ţării Româneşti - ctitoriile şi mormintele lor”, precum şi permanenta colaborare a unor monahi la publicaţiile Ziarul Lumina şi la realizarea unor emisiuni la Radio şi TV TRINITAS.
742 de monahi în Arhiepiscopia Bucureştilor
În plan administrativ, Sectorul Exarhat, care coordonează activitatea unităţilor monahale, a fost reorganizat prin numirea unui exarh pentru zona Prahova în persoana protosinghelului Valentin Mâţu, stareţul Mănăstirii Turnu.
De la Părintele Arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Exarh administrativ, am aflat că Arhiepiscopia Bucureştilor are în prezent sub jurisdicţia sa canonică, administrativă şi gestionară 38 de unităţi monahale, 33 de mânăstiri şi cinci schituri, iar dintre acestea, patru unităţi au fost ridicate la rangul de mănăstire în ultimul an, Schitul Caraiman, Schitul Sf. Nicolae - Chiţorani, Schitul Ceptura, Schitul Sf. Maria-Cricov, iar Mănăstirea Schitul Măgureanu din Bucureşti a fost reactivată. În mănăstirile şi schiturile Arhiepiscopiei Bucureştilor vieţuiesc în total 742 de monahi şi monahii: 249 de călugări şi fraţi şi 493 de călugăriţe şi surori.
Anul trecut au fost numiţi patru stareţi noi şi două stareţe, doi egumeni şi o egumenă, iar mănăstirile din Arhiepiscopia Bucureştilor au primit în această perioadă 14 noi vieţuitori şi au fost săvârşitepatru rasoforii, 23 tunderi în monahism, două hirotonii întru ierodiacon şi şase întru ieromonah. Au fost întocmite listele cu monahii şi monahiile din mănăstirile şi schiturile Arhiepiscopiei Bucureştilor ce nu realizează venituri din salarii, pensie sau alte surse şi au fost transmise către Cancelaria Sfântului Sinod pentru a beneficia de servicii medicale gratuite conform O.U. nr. 197/2008 şi de asemenea au fost înnoite toate legitimaţiile monahale.