Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Un nou album dedicat Sfinţilor Brâncoveni
Arhiepiscopia Râmnicului are astăzi cele mai multe ctitorii ale Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu, adevărate giuvaiere ale credinţei şi artei brâncoveneşti. Pentru iubitorii de artă, credincioşii interesaţi de trecut, de istoria bisericească şi de identitatea naţională, Arhiepiscopia Râmnicului a lansat un album intitulat „Ctitorii brâncoveneşti din Arhiepiscopia Râmnicului“, lucrare coordonată de Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al acestei eparhii.
Albumul prezintă imagini şi text despre cele mai importante mănăstiri din Arhiepiscopia Râmnicului. În cele 280 de pagini sunt prezentate următoarele ctitorii brâncoveneşti: Hurezi, Surpatele, Mamu, Cozia, Bistriţa, Govora, Arnota şi Dintr-un Lemn. Imaginile color, de foarte bună calitate, care prezintă bisericile monumentale, pictura în frescă şi odoarele bisericeşti, sunt însoţite de texte cuprinzătoare despre istoria, valoarea artistică şi semnificaţiile teologice ale monumentelor prezentate.
Această lucrare este o mărturie prin imagine şi text despre credinţa Brâncovenilor, despre devotamentul lor faţă de neamul românesc şi Biserica Ortodoxă. „Credinţa Sfinţilor Brâncoveni, a egumenului Ioan şi a ziditorilor de biserici (pictori, arhitecţi, sculptori ş.a.) înseamnă expresivitatea fiinţială investită în construcţia bisericilor. Dobândind chipul şi forma valorificării darurilor Duhului Sfânt, în libertatea lor de expresie şi manifestare, ei au arătat iubirea faţă de Dumnezeu, demnitatea omului şi a poporului român, precum şi desăvârşirea lumii prin Biserică“, spune PS Emilian Lovişteanul în cuvântul-înainte la album.
Putem spune că acest album doreşte să reconstituie chipurile Brâncovenilor prin prezentarea şi analizarea moştenirii lor culturale care se regăseşte la ctitoriile lor de suflet, dar şi în fondurile de artă ale muzeelor din ţara noastră. „Mormântul Voievodului Brâncoveanu din biserica de la Hurezi ne duce cu gândul la slujirea primilor creştini, din timpul persecuţiilor romane, în catacombe, unde foloseau mormintele celor martirizaţi ca altare pentru cult. Prezenţa mormintelor din bisericile noastre reprezintă jertfa ctitorilor şi binefăcătorilor locaşului sfânt pentru Biserica Mântuitorului Iisus Hristos. Obiectele prezentate în album aparţin citoriilor brâncoveneşti din Arhiepiscopia Râmnicului. Ele reprezintă ceea ce s-a mai păstrat aici, altele se găsesc în diverse locuri din ţară şi străinătate: Muzeul Naţional de Artă, Biblioteca Academiei, în Tezaurul de la Moscova, Arhivele Naţionale, Muzeul Patriarhiei Române, Muzeul de Istorie din Craiova ş.a.“, arată Prea-sfinţitul Episcop-vicar Emilian.