Din comisie au făcut parte Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, conf. univ. dr. Adrian Lemeni, pr. prof. univ. dr. Gheorghe Popa și pr. prof. univ. dr. Radu Petre Mureșan.
Părintele Ștefan Nuică, profesor la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Târgoviște, a aprofundat punctele esențiale ale gândirii și scrierilor Sfântului Maxim Mărturisitorul din perspectiva cunoașterii și iubirii: progresul în cunoașterea și iubirea lui Dumnezeu, a aproapelui și a lumii potrivit „măsurii” proprii a fiecăruia dintre noi în conlucrarea cu harul dumnezeiesc. Concepția Sfântului Maxim Mărturisitorul despre iubire și cunoaștere este deosebit de actuală, oferind perspective valoroase într-o lume în continuă schimbare. Învățăturile sale despre prioritizarea cunoașterii lui Dumnezeu, iubirea ca dispoziție afectuoasă a sufletului și importanța detașării de patimi oferă un cadru pentru o viață spirituală profundă, echilibrată și etică. În contextul provocărilor contemporane, aceste învățături rămân relevante și principiale, invitând la o reînnoire a valorilor și la o aprofundare a relației cu Dumnezeu și cu aproapele. Gândirea Sfântului Maxim Mărturisitorul rămâne relevantă pentru lumea contemporană, oferind un model de viață spirituală profundă și echilibrată. Într-o societate adesea marcată de materialism și individualism, învățăturile Sfântului Maxim despre iubirea altruistă și cunoașterea teologală, personală a lui Dumnezeu oferă un antidot hedonismului, consumerismului și crizei identitare de astăzi. Ele invită la o reevaluare a valorilor și la o reorientare către o viață de comuniune reală cu Dumnezeu și cu semenii.
Duminică, 3 noiembrie, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, a săvârşit Sfânta Liturghie în Parohia Olari, Protopopiatul Arad, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, se arată pe site-ul arhiepiscopiaaradului.ro.
În ziua de luni, 4 noiembrie 2024, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod, l-a primit în vizită, la Palatul Patriarhiei, pe Excelența Sa Domnul Rami Teplitskiy, viceambasadorul statului Israel la București.
Biserica „Înălțarea Domnului” din Dorobanțu, Protoieria Babadag, județul Tulcea, s-a aflat duminică, 3 noiembrie, în zi de sărbătoare prilejuită de prezența în mijlocul credincioșilor a Preasfințitului Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, care a săvârșit Sfânta Liturghie.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a poposit duminică, 3 noiembrie, în Parohia Moțiori, Protopopiatul Ineu, județul Arad, unde a săvârșit slujba de binecuvântare a lucrărilor de restaurare și înnoire săvârșite în ultima perioadă la biserica parohială și de sfințire a noii capele morturare edificate în curtea sfântului lăcaș.
.jpg)
Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Fraților, nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Și, chiar dacă mi-aș vărsa sângele pentru jertfa și slujirea credinței voastre, mă bucur și vă fericesc pe voi pe toți. Asemenea și voi
Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), în cetatea Emesa din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat dreapta credinţă de la un monah,
Sfântul Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, 119-121, în Filocalia (2001), vol. 5, p. 338 „Aceasta înseamnă a ne curăți pe noi înșine de toată întinăciunea trupului și a duhului (II
Una din constatările devenite clasice în limbajul curent vorbește despre un Occident decadent și secularizat. Fără a intra în comparații statistice sau chiar sterile - în comparație cu cine?, raportat la ce
Harul lui Dumnezeu continuă să lucreze în lume și în zilele noastre, dovedind că Biserica rămâne „laborator al Învierii” și „spital duhovnicesc”. Așa cum în primele secole au strălucit Sfinții
Creștinismul reprezintă baza culturii şi civilizaţiei româneşti. El este elementul esenţial al identităţii noastre. România nu poate fi separată de sensul existenței sale ca naţiune creştină. Conservarea
