Un nou lăcaș de rugăciune închinat Sfântului Simon Zilotul, sfințit la Iași

În Duminica a treia după Paști, Înaltprea­sfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a binecuvântat paraclisul Parohiei „Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu” - Galata, din Iași. După oficierea slujbei de sfințire, conform tradiției, cei prezenți au primit binecuvântarea să intre și să se închine în Sfântul Altar.

Zeci de oameni din împrejurimile Iașiului s-au adunat duminică dimineață la Parohia „Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu” pentru a lua parte la sfințirea paraclisului cu hramul „Sfântul Apostol Simon Zilotul”. Slujba de târnosire a sfântului lăcaș a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan. După stropirea zidurilor cu apă sfinţită şi ungerea lor cu Sfântul şi Marele Mir, ierarhul a pecetluit Sfânta Masă și a binecuvântat icoanele din incinta paraclisului.

Cuvântul de învățătură din cadrul slujbei a fost rostit de părintele Josiah Trenham, care a vorbit despre sfințirea unei biserici ca fiind o expresie a evlaviei Femeilor Mironosițe: „Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, Înaltprea­sfințitul Teofan, împreună cu soborul de preoți, cu dumneavoastră alături, a sfințit biserica în duminica aceasta a Mironosițelor. Nu cred că poate exista o duminică mai aleasă decât aceasta. Și aș vrea să vă explic această importanță a zilei, citând câteva cuvinte de la părintele Cleopa Ilie. Ascultați cum le descrie părintele Cleopa pe Femeile Mironosițe: «Aceasta este ziua femeilor creștine. Ele sunt urmașele Femeilor Mironosițe. Fiicele Învierii. Lucrătoarele Domnului. Faruri sau făclii ale credinței. Sufletul familiilor. Credincioasele Bisericii Ortodoxe care păstrează aprinsă flacăra credinței. Ele apără tradițiile sfinte, evlavia și credința în casele noastre». Sfințirea unei biserici este o expresie a acestei evlavii. Și aș vrea să vă gândiți, alături de mine, la una dintre Femeile Mironosițe, Maria din Betania. Când Domnul a venit în casa lui Lazăr, Maria a fost cea care a luat un vas cu mir de mare preț, l-a desfăcut și l-a turnat pe picioarele Mântuitorului. A fost o acțiune nemaiîntâlnită până atunci, o acțiune extraordinară, care i-a frapat pe Apostoli, în special pe Iuda. Însă Domnul le-a oprit cuvintele și le-a spus: «Ceea ce a făcut femeia aceasta pentru mine este un lucru deosebit de frumos. Atât de frumos, încât se va vorbi despre el în toate locurile întotdeauna». Nu avea nici un sens pentru lume ceea ce făcea ea. Dar această evlavie nemaivăzută, neînțeleasă, ilogică, este un model de adevărată iubire creștină. Este motivul pentru care dumneavoastră, astăzi, închinați lui Dumnezeu această sfântă biserică. Este motivul pentru care acest tărâm sfânt, acest pământ al României este plin cu case închinate lui Dumnezeu”.

La final, IPS Părinte Mitropolit Teofan a vorbit despre Sfântul Altar ca prelungire a Mormântului Domnului Hristos: „Biserica cinstește pe femeile purtătoare de mir și pe toate femeile și pe toți bărbații, purtătoare și purtători de mir, care de-a lungul vremii au viețuit în dreapta credință sau, cu mila lui Dumnezeu, viețuiesc astăzi. Atunci, femeile purtătoare de mir s-au îndreptat înspre Mormântul Domnului Hristos, astăzi, îndrăznim și noi a ne numi purtători sau purtătoare de mir și ne îndreptăm spre Sfântul Altar. Căci Sfântul Altar, din fiecare sfântă biserică, fie mare catedrală sau o biseri­cuță de sat, este prelungirea Mormântului Domnului Hristos în fiecare loc. Așa este de mare taina, încât Sfântul Altar, Sfânta Masă din fiecare sfântă biserică, nu este cu nimic mai prejos decât Sfânta Masă din Sfântul Mormânt al Domnului Hristos. Chiar dacă noi dăm mai multă importanță sentimental, sufletește, Mormântului de la Ierusalim, același Mormânt, izvor al Învierii, se află oriunde se găsește o biserică și se slujește Sfânta Liturghie”.

Pentru munca depusă la ridicarea sfântului lăcaș, părintele paroh Bogdan Florin Melinte a primit distincția „Crucea Sfântului Ierarh Dosoftei”. Totodată, cei care au contribuit la construcția paraclisului au fost răsplătiți de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei cu ordine și distincții de vrednicie.