Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Un ortodox de origine americană face misiune în România
▲ Floyd Frantz s-a născut în Statele Unite ale Americii ▲ În 1985 s-a convertit la Ortodoxie, convins că spiritualitatea Bisericii Ortodoxe „ne învaţă cum să ne apropiem de Dumnezeu“▲ Impresionat de problemele românilor, în anul 2000 s-a stabilit în România ▲ În anul 2001 a iniţiat, la Cluj, Programul „Sf. Dimitrie Basarabov“, în parteneriat cu Biserica Ortodoxă din zonă ▲ Prezent la Conferinţele preoţeşti din Arhiepiscopia Iaşilor din august 2007, misionarul ortodox de origine americană ne-a vorbit despre cum se desfăşoară programul pe care îl coordonează şi despre rolul Bisericii în ajutorarea alcoolicilor ▲
Floyd Frantz s-a născut în anul 1948 în Wichita - Kansas, Statul Illinois (SUA). La 27 de ani, după o perioadă de căutare a unei biserici în care să se regăsească, s-a convertit la Ortodoxie. „Foarte multe lucruri m-au atras la Ortodoxie. În primul rând, m-au atras ortodocşii, oamenii din Biserica Ortodoxă, iar în al doilea rând spiritualitatea şi învăţăturile spirituale ale Bisericii. Teologia Bisericii Ortodoxe este foarte clară, este foarte uşor de înţeles, iar această spiritualitate, dacă este urmată fidel, ne apropie de Dumnezeu, ne învaţă cum să ne apropiem de Dumnezeu“, începe să ne povestească dl. Floyd Frantz.
În anul 1989 a absolvit studiile universitare, cu specializarea psihologie. În România a venit prima dată în anul 1998, ocupându-se, în calitate de asistent social, de tinerii care trăiesc în număr mare pe străzi în România. La puţin timp după aceasta, a revenit în România, unde a susţinut un training pentru sistemul de penitenciare din ţara noastră pe tema dependenţei de alcool. Deşi a fost solicitat să se ocupe de un proiect în domeniu pe termen lung, a fost nevoit să se întoarcă în SUA. Acolo s-a apucat să studieze practic problemele pe care le întâlnise în România. Impresionat de sărăcia şi nevoiele românilor, Floyd Frantz s-a gândit şi s-a rugat mult pentru ca Dumnezeu să-l ajute în a lua hotărârea cea mai bună, asfel încât după aproximativ doi ani, s-a întors în ţara noastră.
Un program pentru combaterea alcoolismului
În anul 2000 avea deja contacte cu Centrul misionar creştin-ortodox „St. Augustine“ din Florida, astfel încât în anul 2001 a iniţiat programul „Sf. Dimitrie Basarabov“, în parteneriat cu Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului (astăzi Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului). Acest program are ca scop ajutorarea oamenilor singuri şi dezintegraţi social. Astăzi, acest program funcţionează în cadrul Asociaţiei Filantropice Medical-Creştine „Christiana“ Cluj şi oferă servicii de informare şi consiliere persoanelor dependente de alcool sau alte droguri şi membrilor familiei acestora. „Noi folosim metoda Minesotta, o metodă de tratare a alcolismului, o metodă bazată pe cercetare ştiinţifică a alcoolismului. Este metoda cel mai frecvent folosită şi cea care a dat rezultate în SUA. În Cluj este un centru numit «Casa Albă», un centru de zi, unde alcoolicii pot veni. Mai există un altul şi la clinica «Sfântul Pantelimon», un centru pentru ambulatoriu pentru alcoolici, care oferă consiliere. Şi, de asemenea există o unitate în cadrul clinicii de tuberculoză, care oferă pentru câteva ore pe zi consiliere bolnavilor care au şi probleme cu alcoolul. Şi de trei ori pe săptămână desfăşurăm activităţi la Spitalul psihiatric din Borş“, ne explică misionarul de origine americană. De-a lungul timpului, programul a oferit training şi specialiştilor care au venit de la Iaşi, Bucureşti, Craiova, Galaţi, Bistriţa etc., la Cluj.
Rezultate concrete
La persoanele care suferă din cauza alcoolismului se ajunge prin parohii, prin diferite programe, spitale, dar are se au în vedere şi persoanele fără adăpost. „Sunt foarte multe cazuri care m-au impresionat. Am constatat că aici, în România, viaţa este atât de grea, iar oamenii, de multe ori recurg la alcool, pentru a o face mai uşoară. Asta ţine şi de cultura ţării. Se bea, numai că se întâmplă ca oamenii să bea şi în exces. M-a impresionat cazul unui bărbat de la ţară, pe care l-am întâlnit într-un sat de lângă Cluj, Sfântul Paul. Preotul din sat ştia că noi trebuie să venim, aşa că l-a adus acolo, la cabinet. Omul era aşa de beat, încât abia putea să se ţină pe picioare. În mod normal, nu discutăm cu persoanele atunci când sunt sub influenţa alcoolui, însă preotul era acolo şi ne-a rugat să vorbim cu el. Era un om foarte bun, jovial. Chiar şi atunci când bea îşi făcea treaba. Venea şi la biserică foarte des, dar avea această problemă. Era un om obişnuit, trăia la ţară, iar singura lui problemă era alcoolul. Şi preotul mi-a spus că, în satul acesta, 6-7 familii din zece au câte un membru care are probleme cu alcoolul. Am discutat cu Raul - nu e numele lui adevărat, dar îl vom numi aşa pentru a-i proteja imaginea - i-am dat nişte cărţi, nişte pliante şi l-am încurajat să vină la Cluj. A încetat să mai bea aproape de la începutul programului, iar ceea ce m-a impresionat este că el a fost primul bărbat din satul lui care a renunţat la băutură.
E şi mai impresionant că, deşi toţi prietenii sau cunoscuţii lui din sat aveau probleme cu alcoolul, când era în preajma lor, el nu mai bea, reuşind să se menţină. Acum, atât medicul, cât şi preotul ne confirmă că în 20-30 de familii din satul Sfântul Paul, s-a renunţat la băutură. Deşi a început în urmă cu patru ani, programul continuă şi acum în Sfântul Paul“, ne povesteşte dl. Frantz.
"Biserica este baza societăţii"
Din punctul de vedere al dlui Floyd Frantz, Biserica aproape că este principala instituţie care poate interveni pentru a trata problema alcoolismului, din cauza căreia, de cele mai multe ori, suferă întreaga familie a celui bolnav. Vă prezentăm în continuare unul dintre argumentele sale:
Biserica este cea care ţine familia legată, este cea care arată care sunt valorile, este baza societăţii. Dacă ne uităm la cele zece porunci constatăm că ele se referă foarte mult la familie. "Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta...", o alta se referă la adulter, "fii credincios...", iar alta la cinste şi onestitate, la valori care ajută să se menţină unitatea familiei în comunitate. În Noul Testament se face referire la bunătate, la iubire, la aceste valori care unesc familiile. Faptul că ei merg la biserică împreună, toate acestea fac ca oamenii şi familiile să rămână unite. Alcoolismul, desigur este împotriva acestor valori. Iată! Un părinte nu poate fi în acelaşi timp un alcoolic şi un bun părinte. Foarte adesea, părinţii sunt şi mai săraci şi au influenţă negativă. Pot fi agresivi, pot afecta copiii în mod negativ.
Însă Biserica este în avangarda acestei lupte pentru valorile care apără familia şi comunitatea, iar preotul este cel care constată problema alcoolicului foarte devreme. Dacă preotul observă că enoriaşul lui bea, poate să ofere informaţii despre alcoolism. Dacă el a devenit deja alcoolic îl poate ajuta să renunţe la băutură. Iar unele dintre învăţăturile principale ale Bisericii Ortodoxe sunt complementare celor necesare, astfel încât persona care suferă de alcoolism să renunţe la această dependenţă. De exemplu, onestitatea. A fi onest cu tine însuţi, dar şi faţă de ceilalţi. Dacă alcoolicul bea, bea practic din banii familiei. Deci, trebuie să fie onest! El trebuie să recunoasă şi să fie onest cu sine şi să spună că "Dumnezeu nu vrea să fiu astfel şi să-mi cresc copiii astfel şi să nu fiu alături de copiii mei". Iar el trebuie, de asemenea să se întrebe şi să conştientizeze că există o distanţă între el şi Dumnezeu atunci când bea şi trebuie să vadă cum poate el să se apropie de Dumnezeu. Trebuie să se întrebe ce trebuie să facă, pentru a avea o bună relaţie cu Dumnezeu şi desigur aceasta implică adesea nu doar renunţarea la băutură, ci multe alte lucruri. Aceasta este una din axiomele principale, faptul că recuperea sau vindecarea şi Biserica au ceva în comun. Deci, e vorba şi de responsabilitatea tuturor şi, deci dacă această persoană vrea să fie împăcată cu sine însăşi, trebuie să fie responsabilă faţă de familie.