Un părinte al studiilor biblice

Teologia românească s-a dezvoltat şi s-a întregit datorită râvnei cărturăreşti

şi acriviei profesorilor de teologie, a călugărilor, a preoţilor şi a credincioşilor preocupaţi de credinţa strămoşească a poporului român. Un exponent de marcă al acestora a fost profesorul caransebeşean de teologie, dr. Iosif Iuliu Olariu.

Deşi în Banat exista o şcoală cu profil teologic, Institutul Teologic Diecezan din Caransebeş, înfiinţat de primul episcop al reînfiinţatei Episcopii a Caransebeşului, Ioan Popasu, şi care la acea vreme era singura şcoală superioară din Banat - "leagănul în care a prins consistenţa şi conştiinţa naţională" -, tânărul Iuliu Olariu a plecat la studii la Cernăuţi. Acolo era o Facultate de Teologie Ortodoxă, mult-mediatizată la acea vreme. La această facultate, pe lângă profesorii erudiţi de la acea vreme, se mai putea obţine şi înaltul grad academic de doctor în teologie. Acesta a fost un motiv în plus care l-a determinat pe Iuliu Olariu să aleagă această facultate.

După susţinerea tezei de licenţă, episcopul Ioan Popasu i-a acordat tânărului licenţiat în Teologie o bursă eparhială pentru a se specializa în studii biblice la renumitele facultăţi de teologie din Lipsca (Leipzig) şi Erlangen, unde a cunoscut pe marii teologi de atunci ai Apusului.

După finalizarea celor cinci ani de studii, în urma cărora e devenit doctor în teologie, Iuliu Olariu s-a întors la Caransebeş şi s-a căsătorit cu Anica Popovici, sora profesorului de muzică Nichi Popovici. După un an de la căsătorie, soţia i-a murit. Rămas văduv, el şi-a purtat crucea văduviei cu resemnare şi demnitate. Pentru a nu-i adânci tristeţea sufletească pe care o avea după moartea soţiei sale, episcopul Ioan Popasu l-a hirotonit preot la 1 februarie 1887. După şase ani de la hirotonia sa întru preot, profesorul Iuliu Olariu a intrat în tagma monahală, luându-şi la călugărie numele de Iosif.

Iosif Iuliu Olariu s-a numărat printre cei mai de seamă profesori ai Caransebeşului. Vreme de 35 de ani, el a condus în calitate de director Institutul Teologic din Caransebeş.

Deşi în acele timpuri era foarte greu să tipăreşti o carte, deoarece nu erau multe tipografii şi biblioteci, directorul şi profesorul dr. Iuliu Olariu s-a dedicat în mod special muncii de autor didactic, în această privinţă, puţini întrecându-l. Înarmat cu o vastă şi temeinică cultură teologică, directorul Iuliu Olariu şi-a pus tot talentul şi zelul în slujba instituţiei pe care a servit-o şi a Bisericii româneşti. A scris opere ştiinţifice din domeniul biblic al Vechiului şi Noului Testament şi a Dogmaticii, care au fost apreciate atât în Mitropolia Transilvaniei, introducându-se ca manuale la institutele teologice, cât şi de eparhiile din vechile provincii româneşti. Cărţile sale au fost apreciate şi de teologii de peste hotare. Prin munca sa ştiinţifică, el este considerat părintele studiilor biblice în teologia românească.

Lucrările cu care dr. Iuliu Olariu a înzestrat şcoala teologică bănăţeană, dar şi întreaga literatură didactică-teologică, au fost apreciate şi au servit drept manuale în şcolile teologice multă vreme. Dintre ele fac parte "Scrierile părinţilor apostoleşti", "Introducerea în Sfintele cărţi ale Vechiului şi Noului Testament", "Explicarea Evangheliilor după Matei, Marcu şi Luca", "Explicarea Evangheliei după Ioan", "Manual de tipic al Bisericii Ortodoxe", "Explicarea Psalmilor", "Manual de teologie-dogmatică ortodoxă" (o ediţie vastă şi o alta mai redusă).

Dr. Iuliu Olariu a candidat pentru scaunul episcopal de la Caransebeş în trei rânduri, la 21 septembrie 1908, la 29 iunie 1909 şi la 21 noiembrie 1909, dar nu a fost ales niciodată. Nereuşita la aceste trei candidaturi nu l-a împiedicat să-şi continue activitatea de profesor şi director în cadrul Institutului Teologic din Caransebeş. A trecut la cele veşnice în ziua de 6 decembrie 1920 şi a fost înmormântat în cimitirul "Sfântul Ioan" din Caransebeş.

În 8 decembrie 1936, un impresionant sobor de preoţi şi credincioşi, împreună cu episcopul Caransebeşului, Vasile Lăzărescu, a săvârşit un parastas pentru odihna sufletului celui adormit, iar după aceasta, într-un cadru festiv, a urmat în centrul oraşului dezvelirea bustului protosinghelului dr. Iuliu Olariu.

În timpul regimului comunist, bustul a fost mutat din centrul oraşului în incinta Seminarului Teologic "Ioan Popasu". A fost redat circuitului public prin amplasarea lui în parcul Catedralei "Sfântul Gheorghe", la 23 aprilie 2007, cu prilejul inaugurării Pieţei "Sfântul Gheorghe", alături de bustul mentorului său, episcopul Ioan Popasu.

În anul 2009, când s-au împlinit 150 de ani de la naşterea profesorului de teologie Iosif Iuliu Olariu, prin grija Preasfinţitului Părinte Episcop Lucian, Episcopia Caransebeşului a comemorat personalitatea marelui teolog prin organizarea unui simpozion internaţional pe teme biblice şi prin dezvelirea unui bust în localitatea sa natală, Brădişorul de Jos (fostă Măidan).