„Un preot distins al cultului ortodox şi un om al culturii înţelepte“

Părintele Grigorie Băbuş, care a trecut la cele veşnice pe 7 februarie 2008, va fi înmormântat astăzi, 9 februarie, la Mănăstirea Cheia, unde a fost stareţ. Părintele Băbuş s-a remarcat ca slujitor al sfântului altar, ca trăitor şi teolog şi ca organizator al Bibliotecii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Avea 93 de ani. Joi seara, trupul neînsufleţit a fost adus în Catedrala patriarhală din Bucureşti, unde un sobor de preoţi, condus de PF Patriarh Daniel, a oficiat o slujbă de pomenire. Vă prezentăm în continuare cuvântul PF Părinte Patriarh Daniel, rostit după slujba de pomenire şi după citirea rugăciunilor de dezlegare:

Arhimandritul Grigorie Băbuş s-a născut la data de 3 iunie 1915 în comuna Teişani, jud. Prahova. La vârsta de 13 ani a intrat ca frate începător la mănăstirea prahoveană Cheia, unde era stareţ unchiul său, arhimandritul Grigorie Georgescu. Aici a îndeplinit cu râvnă mai multe ascultări, printre care cea de paracliser. La vârsta de 18 ani a susţinut examenul de admitere la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Cernica, având colegi apropiaţi pe monahul Teoctist Arăpaşu, viitor patriarh al României, şi pe monahul Sofian Boghiu, viitor stareţ al Mănăstirii Antim din Bucureşti. După absolvirea Seminarului Teologic, a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti, înscriindu-se apoi şi la cursurile de doctorat. Fiind înzestrat cu o voce deosebită, a devenit, pe rând, cântăreţ şi ierodiacon la Catedrala patriarhală din Bucureşti, iar apoi, la data de 22 februarie 1948, ieromonah. Mai târziu a fost numit stareţ al Mănăstirii Cheia, până când patriarhul Justinian l-a readus la Bucureşti, unde o vreme a fost duhovnic al studenţilor Facultăţii de Teologie, iar în anul 1950 a fost hirotesit protosinghel de către episcopul-vicar patriarhal Teoctist Botoşăneanul. Patriarhul Justinian i-a încredinţat misiunea de a se ocupa de organizarea Bibliotecii Sfântului Sinod, din incinta Mănăstirii Antim, unde a lucrat împreună cu prietenul său, Arhimandritul Bartolomeu Anania.

La 25 martie 1956, de Buna Vestire, a fost hirotesit arhimandrit de către însuşi patriarhul Justinian. În anul 1959, la 13 martie, noaptea, a fost arestat de securitate, care i-a confiscat şi puţinele lucruri pe care le avea.

În închisoare, alături de părintele Dumitru Stăniloae

A fost închis vreme de câţiva ani împreună cu părintele profesor Dumitru Stăniloae, profesorul Teodor M. Popescu, poetul Radu Gyr şi alţii, suferind în sinistrele închisori de la Aiud şi Jilava. Eliberat din închisoare în anul 1964, arhimandritul Grigorie Băbuş a revenit la Mănăstirea Antim din Bucureşti, la Biblioteca Sfântului Sinod pe care a slujit-o cu dăruire şi pricepere, aşa cum a slujit şi la altarul sfintei Catedrale patriarhale, mai bine de 50 de ani. A scris câteva cărţi şi multe articole, printre care: „Izvoare liturgice şi pastorale“, „Bibliografia tipăriturilor psaltice ale lui Anton Pann“, „Lumină pentru suflet - predici“. Slăbit de vârstă şi de boală, părintele arhimandrit Grigorie Băbuş s-a retras la mănăstirea de metanie Cheia, în noiembrie 2006, petrecând ultimii ani în rugăciune şi nevoinţe, primind adesea vizita fiilor duhovniceşti. A trecut la cele veşnice în 7 februarie 2008, dată care coincide cu ziua de naştere a colegului şi prietenului său, patriarhul Teoctist (7 feb. 1915).

Părintele arhimandrit Grigorie Băbuş a slujit ca preot, cu evlavie şi măiestrie, timp de 60 de ani. A ctitorit şi cultivat o bibliotecă valoroasă şi mult folositoare, Biblioteca Sfântului Sinod. A încurajat şi ajutat o mulţime de tineri teologi să se pregătească pentru apărarea şi promovarea credinţei ortodoxe în anii grei ai dictaturii comuniste. A fost în acelaşi timp un bun păstrător al Tradiţiei şi un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant şi ordonat, ospitalier şi erudit. Un preot distins al cultului ortodox şi un om al culturii înţelepte, un slujitor al Bisericii şi al poporului român. Rugăm pe Hristos Domnul, Păstorul Cel Bun, să aşeze sufletul lui în ceata drepţilor şi în comuniunea sfinţilor Săi slujitori.

Veşnica lui pomenire din neam în neam!