Unicul muzeu dedicat Unirii Principatelor s-a redeschis la Iaşi

Muzeul Unirii din Iaşi este singurul din ţară dedicat în întregime Unirii Principatelor Române. După zece ani de restaurare, Muzeul Unirii s-a redeschis pentru public chiar pe 24 ianuarie, cu ocazia sărbătoririi a 149 de ani de la Unirea Principatelor din 1859. Muzeul prezintă istoria evenimentelor care au culminat cu Unirea Principatelor, fiind reliefată personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Vasile Munteanu, şeful Direcţiei Judeţene de Cultură şi Culte Iaşi, a precizat că această clădire aminteşte şi de exilul din 1916. „În această clădire se afla cabinetul Regelui Ferdinand“.

Munca de restaurare a Muzeului Unirii a constat în ani întregi de cercetare, lucru pe şantier sau muncă de detaliu realizată de zeci de cercetători, istorici, muzeografi, arhitecţi, ingineri, muncitori. „În primul rând ceea ce trebuie specificat şi subliniat este faptul că nu s-a făcut nici o modificare la clădire, s-a resturat pe aceeaşi fundaţie. Proiectul iniţial de restaurare a casei prevedea doar nişte cămăşuieli în anumite locuri, ceea ce era o greşeală, deoarece substanţa vie a clădirii era atacată pe anumite locuri. Fundaţia a fost decapată, desfăcută, a fost tratată, după aceea a fost făcut un strat izolator, pentru a stopa capilaritatea şi pătrunderea umidităţii în ziduri şi, în plus, pentru a elimina umiditatea, s-au făcut găuri care s-au umplut cu var nestins, tot pentru a absorbi tot ce înseamnă umiditate. S-a renunţat la vechiul proiect, care era necorespunzător, şi s-a făcut un nou proiect de restaurare a casei, care a cuprins cele mai importante modificări“, a menţionat muzeograf Aurica Ichim, din cadrul Muzeului Unirii.

Astfel, „refacerea proiectului a fost chiar în 1997. Am studiat în Arhivele Comisiunii Monumentelor Istorice, am comparat resturarea din anii â50 şi specialiştii au ajuns la concluzia că trebuie desfăcuţi pereţii şi refăcuţi la interior, dar pe fundaţiile originale ale casei, astfel că nu s-a schimbat nimic. S-au folosit materiale compatibile şi tot ceea ce corespunde restaurării unui monument istoric“, a spus Aurica Ichim.

Una dintre cele mai dificile părţi ale restaurării a fost cea a geamurilor de la parterul casei. „Sunt documente în arhivele de la Iaşi care arată că geamurile erau ovale în partea de sus. După prima restaurare a arhitectului Balş, geamurile erau dreptunghiulare, dar acum, când s-a decapat şi s-a ajuns la tencuială, s-a văzut, după forma cărămidei, faptul că geamurile erau ovale şi fuseseră ulterior umplute, în anii â50. cu sprijinul Ministerului Culturii, am reuşit să facem o restaurare corectă a casei. Spunem noi că aceasta este forma originală, cea mai corectă“, a precizat Aurica Ichim.

Muzeul va avea şi un parc

Pentru lucrări s-au căutat cei mai buni specialişti, deţinători de secrete profesionale, a explicat Aurica Ichim, adăugând că „este foarte complexă munca de restaurare de aici, pentru că au fost antrenaţi specialişti pe gen de lucrări. Specialişti în structură, pe diferite domenii din arhitectură, specialişti pe stuc pentru marmură, ipsoserie, integrări cromatice şi în aplicarea foiţei; s-a lucrat numai cu oameni calificaţi şi experţi în realizarea acetui gen de lucrări“.

Resturarea monumentului se va încheia cu amenjarea unui parc: „Ne dorim ca acest monument istoric să fie şi împrejmuit cu un parc cu buxus şi trandafiri. Astfel, pe laterală sunt prevăzuţi pini, iar pe interior elemente decorative cu buxus, cu trandafiri pitici şi trandafiri înalţi. Mai dorim, cu ajutorul arheologilor, să punem în valoare fundaţia aripii care nu mai există şi care a fost bombardată în cel de-al doilea Război Mondial, să punem în valoare şi ultima cameră, care să fie pavată şi să poată servi ca locaţie pentru spectacole“.

Personalităţi extraordinare suprinse în Muzeul Unirii

Nu lipsesc elementele de noutate în expoziţie. „Modul în care a fost reamenajat Muzeul se datorează conducerii Complexului Naţional Muzeal «Moldova» Iaşi, din care fac parte specialişti, muzeografi de la Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, specialişti în decoraţiuni. La etaj se redă atmosfera apartamentelor domnitoare, iar la parter este o expoziţie tematică, o documentare“, a spus Aurica Ichim.

Senica Ţurcanu, muzeograf la Muzeul de Istorie, a remarcat faptul că „Iaşul este un oraş care are o populaţie şcolară şi universitară preponderentă, interesată de tematica acestui muzeu. Profesorii, cercetătorii sunt obişnuiţi să vină aici cu studenţii, putând surprinde aici atmosfera din acea perioadă a Unirii“.

Astfel, partea documentară începe cu un istoric al casei şi o integrare a acesteia în zonă, strada Lăpuşneanu, urmând un moment referitor la oamenii şi la epoca Unirii, după cum a remarcat Senica Ţurcanu. „Este marcată şi activitatea unionistă de la Iaşi anterioară acestui moment, pentru că de fapt, povestea cu Unirea a început undeva la mijlocul secolului al XIX-lea, a continuat şi a fost de excepţie în perioada 1848-1859“, a spus muzeografa.

De asemenea, „sunt elemente care prezintă lupta pentru Unire, dar este marcat momentul alegerii, cu obiecte originale, dar şi cu tablouri. Este prezentată perioada 1859-1866, activitatea reformatoare, începutul României moderne, care suprinde activitatea legislativă etc. De fapt, începutul României moderne este în această perioadă. Toate reformele realizate de Cuza sunt prezentate într-o sală specială. Toate aceste părţi ale expoziţiei, care va fi la parter, îl vor ajuta pe vizitator să se apropie de epocă, pentru ca sus, să intre efectiv în zona apartamentelor familiei domnitoare. Am încercat să reconstituim toate destinaţiile care existau într-o astfel de casă princiară de la mijlocul secolului al XIX-lea. Este un mare salon, un salon al doamnei, o sufragerie, o cameră de relaxare, unde domnii se retrăgeau, la o carte, un dormitor, elemente care, în vechea tematică, nu existau, acestea constituind o noutate“, a spus Senica Ţurcanu, care a adăugat că în muzeu pot fi văzute „piese originale, care au aparţinut lui Cuza, pentru identificarea cărora care s-a depus o muncă asiduă, s-au făcut achiziţii, în ultimii ani, în valori uriaşe, s-a dus o muncă de documentare insistentă. Am adus de la alte muzee obiecte care au aparţinut lui Cuza. Au fost îngăduitori faţă de noi, pentru că este singurul muzeu din ţară care surprinde acest moment, al Unirii Principatelor. Am găsit înţelegere la Muzeul Naţional Cotroceni şi la Muzeul Naţional Militar, precum şi la Muzeul Naţional de Istorie. A existat înţelegere pentru a aduce diverse obiecte care să intre în expoziţia noastră, în aşa fel încât să surprindem în tuşe fine această epocă şi aceste personalităţi“, a spus Senica Ţurcanu.

Nu în ultimul rând, s-a încercat conturarea portretului Elenei Cuza: „Am încercat să surprindem, pe lângă personalitatea foarte complexă a domnitorului, şi pe cea a Elenei Cuza sau măcar umbra acestei mari personalităţi, dacă nu pe toată“, a spus Senica Ţurcanu.

Muzeul Unirii, centru naţional de studii

Muzeografii de la Muzeul Unirii au în plan să dezvolte un întreg centru de cercetare dedicat lui Alexandru Ioan Cuza şi Unirii Principatelor. „Ne-am gândit de mult timp la un complex «Cuza», care ar putea să includă şi biserica Mitocul Maicilor. Noi avem aici un scaun care a aparţinut doamnei Elena Cuza, cu mărturia preotului din acea perioadă, care a spus că este scaunul pe care stătea la slujbă Elena Cuza“, a spus Aurica Ichim. „Ne-am mai gândit şi la un centru documentar «Cuza»; s-au achiziţionat sisteme info-touch, vom avea o bază de date imensă, unde vom reuşi să stocăm date şi tot ceea ce înseamnă patrimoniul Cuza. Avem proiecte pentru următorii ani, vom avea o bibliografie, documente, vom încerca să aducem toate datele şi să le punem la dispoziţia publicului. Se va munci de acum înainte ani de zile, astfel încât să aducem toate informaţiile despre Cuza şi despre epoca respectivă, iar un început este deja făcut“, a spus Senica Ţurcanu.

„Se impune o revizuire a întregii perioade Cuza. Am răsfoit mapă cu mapă din arhive, astfel încât am găsit foarte multe elemete care pot schimba sensul anumitor evenimente din acea perioadă şi se poate da o nouă interpretare, aceasta fiind părerea istoricilor de la Universitate şi de la Academia Română“, a arătat Aurica Ichim.

Nu în ultimul rând, la Muzeul Unirii va fi şi un centru de studii. „Ne dorim şi o politică editorială referitoare la perioada Unirii; deja s-a publicat anul trecut o biografie a lui Alexandru Ioan Cuza, scrisorile acestuia din exil şi dorim să continuăm, să atragem specialişti pe perioada Unirii, astfel încât să facem o serie. Dorim să ne impunem pe piaţă ca un centru de cercetare a perioadei Unirii Principatelor. Începuturile sunt făcute, dorim să continuăm cu obstinaţie acest demers“, a mai remarcat Senica Ţurcanu.