Unirea de la 1859, sărbătorită în Muntenia

Unirea Principatelor Române, Țara Românească și Moldova, a fost aniversată în mai multe orașe din Muntenia. Potrivit tradiției, s-au făcut slujbe de pomenire pentru cei care au înfăptuit acest act istoric și au fost depuse coroane de flori la monumente dedicate Unirii de la 1859. La final, partici­panții, autorități publice, mili­tari și cetățeni, s-au prins în Hora Unirii, retrăind eveni­mentul de acum 158 de ani.

Marți, 24 ianuarie, IPS Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, a săvârșit la Catedrala Arhiepiscopală din municipiul Curtea de Argeș o slujbă de Te Deum cu prilejul aniversării Unirii Principatelor Române din 1859. La slujbă au participat preoți, profesori și elevi de la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Neagoe Vodă Basarab” din Curtea de Argeș. La finalul slujbei, IPS Părinte Arhiepiscop Calinic a citit poezia „Răsunet la Hora Unirei”, scrisă de poetul Cezar Bolliac, și a subliniat în cuvântul de învățătură impor­tanța actului istoric petrecut în urmă cu 158 de ani, realizat din dorința românilor din Țara Românească și Moldova de a trăi în granițele unei singure țări.

În Piața Unirii din Focșani, județul Vrancea, cadre militare, autorități centrale, județene și locale și câteva mii de vrânceni au sărbătorit împlinirea a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române. Evenimentul a fost precedat de o slujbă de Te Deum, săvârșită de către IPS Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din centrul orașului.

„Diferențele ideologice sau de altă natură nu trebuie să distrugă acest ideal al unirii și al unității tuturor românilor. În fața valorilor superioare ale națiunii, toți trebuie să fim una în Hristos și în numele neamului românesc”, a spus IPS Părinte Arhiepiscop Ciprian, în cuvântul de învăță­tură.

Manifestările organizate în Piața Unirii din Focșani au început cu intonarea Imnului de Stat al României, continuând cu un moment artistic și cu dis­cursurile oficialităților. La final, a avut loc defilarea Gărzii de Onoare, iar toți cei prezenți s-au prins în tradițio­nala Horă a Unirii.

Marți, 24 ianuarie, IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit slujba de Te Deum la Biserica Vovidenia din Galați. Adresându-se celor prezenţi, ierarhul a arătat că acest locaș este: „Biserica rugăciunilor pentru Unire şi locul unde Alexandru Ioan Cuza şi Costache Negri au făcut legământ sfânt pe Evanghelie că se vor strădui, se vor lupta şi vor convinge pe toţi să accepte Unirea. Aici s-a rugat şi ca domnitor, dar s-a ru­gat şi pentru trecerea din lumea aceasta a maicii sale, Sultana Cuza”, a spus Înaltprea­sfinția Sa.

La slujbă au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale, tineri, copii şi credincioşi. Elevi ai Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați au susţinut un scurt program artistic având ca temă Unirea de la 1859.

A fost săvârşită și o procesiune în jurul bisericii, până la mormântul mamei domnitorului, Sultana Cuza, unde a fost oficiată slujba Parastasului pentru cei care au contribuit la înfăptuirea Unirii Principatelor Române. La final, credincioşii prezenţi s-au prins în Hora Unirii.

Tot marți, la statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Galați au avut loc manifestări aniversare. Au participat IPS Părinte Arhiepiscop Casian, oficialităţi locale şi judeţene, istorici şi oameni de cultură din judeţul Galaţi.

Cu această ocazie a defilat Garda de Onoare a orașului, a urmat intonarea Imnului de Stat al României de către fanfara Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, după care Ansamblul artistic „Doina Covurluiului” a interpretat câteva piese din folclorul românesc şi patriotic.

De asemenea, au fost depuse coroane de flori, apoi cei prezenţi s-au prins în Hora Unirii.

Manifestările dedicate acestui eveniment s-au încheiat la Muzeul „Casa Cuza Vodă” din Galaţi, unde a avut loc evocarea făuritorilor Unirii Principa­telor.

Şi în cadrul Protoieriei Tecuci, din județul Galați, au fost organizate manifestări culturale.