De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Unirea unui neam vine din credinţă
Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat dintre Apostoli şi ocrotitorul României, a fost cinstit marţi, 30 noiembrie, în toate bisericile ortodoxe. La Catedrala patriarhală, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Credincioşii care au participat la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei anul acesta la Catedrala patriarhală au avut posibilitatea de a se închina la o părticică din moaştele Sfântului Ocrotitor al României. "Odorul de mare preţ" a fost aşezat spre închinare la sfârşitul Sfintei Liturghii, ca semn de preţuire şi bucurie pentru cei care au participat la slujbă. În cuvântul de învăţătură, rostit în cadrul Sfintei Liturghii, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat Evanghelia care s-a citit şi a vorbit credincioşilor despre misiunea Sfântului Apostol Andrei pe teritoriile României de astăzi. "Sfântul Apostol Andrei a stat vreme îndelungată pe teritoriul ţării noastre, a propovăduit Evanghelia strămoşilor geto-daci sau traci, în părţile de sud-est ale României de astăzi şi de aceea el este numit şi "Apostolul românilor". Noi, românii, nu avem un an al creştinării noastre, cum au de pildă bulgarii şi ruşii, pentru că noi nu am fost creştinaţi la comandă. Nu a fost mai întâi creştinat regele şi apoi tot poporul, ci încreştinarea românilor s-a făcut lent, dar profund. Noi nu serbăm un an al creştinării noastre, dar serbăm în Sfântul Apostol Andrei Apostolul creştinării noastre. Ziua care ne aduce aminte de creştinarea noastră este ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei, în fiecare an, pe 30 noiembrie", a spus Preafericirea Sa. "Apostolul care ne-a adus Evanghelia iubirii veşnice" Patriarhul României a mai spus că Sfântul Apostol Andrei a rămas în conştiinţa poporului român ca fiind cel ce ne-a adus Evanghelia iubirii veşnice şi a vieţii veşnice a Mântuitorului Iisus Hristos, motiv pentru care i-au fost închinate numeroase biserici şi paraclise, iar foarte mulţi credincioşi îi poartă numele. Preafericirea Sa a evocat trei momente din viaţa Bisericii Ortodoxe Române care au contribuit la intensificarea cultului Sfântului Apostol Andrei: aducerea la Iaşi a capului Sfântului Apostol Andrei în octombrie 1996, de la Mitropolia greacă din Patras, şi şedinţele Sfântului Sinod al BOR din 1997 şi din 1996, când s-a hotărât ca Sfântul Andrei să fie pomenit şi cu numele de "Ocrotitorul României", iar ziua de 30 noiembrie să fie numită sărbătoare naţională bisericească. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat credincioşilor şi legătura dintre sărbătoarea naţională bisericească a Sfântului Apostol Andrei şi sărbătoarea naţională politică de 1 Decembrie, care aminteşte de Marea Unire de la 1918. "Astăzi, trebuie să ne amintim mai ales de faptul că prin credinţă, prin lucrarea Bisericii, s-a păstrat unitatea noastră în cuget şi simţiri. Biserica a contribuit la menţinerea unităţii poporului român, la dezvoltarea şi promovarea conştiinţei naţionale, a conştiinţei de neam, prin cărţile tipărite, prin cateheze, prin hramuri, prin toate sărbătorile de mulţumire aduse lui Dumnezeu şi de conştientizare a unităţii noastre româneşti. Biserica a contribuit la menţinerea identităţii noastre ca popor creştin, care păstrează şi transmite din generaţie în generaţie credinţa apostolică", a spus Patriarhul României.