Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Viaţa parohiilor: Cuvânt şi faptă, la parohia Cărămidarii de Jos

Viaţa parohiilor: Cuvânt şi faptă, la parohia Cărămidarii de Jos

Un articol de: Pr. Ciprian Bâra - 04 Feb 2009

▲ Biserica-monument istoric „Cărămidarii de Jos“, cu hramurile „Sfântul Mucenic Trifon“, „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ şi „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir“, din Capitală are o bogată istorie şi tradiţie pastoral-administrativă şi socială ▲

Numele locului provine de la ocupaţia celor ce trăiau acolo în secolele XVII-XIX, în partea de jos a oraşului Bucureşti, pe malul drept al râului Dâmboviţa, începând de la Podul Vechi, numit iniţial al „Apelor Gazoase“, astăzi „Podul Timpuri Noi“, şi până la ieşirea din oraş a acestui râu.

Fostul „Ateneu Cultural“ al parohiei avea o sală de spectacole cu 300 de locuri, o bibliotecă parohială „cu peste 2.000 de volume“, un cămin pentru studenţii nevoiaşi şi un dispensar în sistem caritativ pentru mame şi copii. O cantină hrănea pe cei săraci, iar copiii din parohie puteau să-şi facă lecţiile ajutaţi de femei cu pregătire din zonă. În fiecare zi, copiilor parohiei li se asigura masa de dimineaţă gratuit.

Odată cu anul 1947, toate acestea încep să fie curmate, iar în 1954 clădirea este dată spre folosinţă Teatrului de Estradă Bucureşti, ca începând cu 1964 să fie preluată de Primărie şi cedată Teatrului „Ioan Vasilescu“.

Centrul de îngrijire pentru bătrâni „Sfântul Vasile cel Mare“

Actualul paroh, pr. Dănuţ Dumitru Badea, s-a străduit împreună cu comunitatea pe care o păstoreşte să reconsolideze şi să înfrumuseţeze lăcaşul de cult. O lucrare de anvergură a fost începută în vara anului 2000. S-a consolidat întrega biserică, prin legarea ei cu centuri de rezistenţă din beton armat, urmată de restaurarea picturii murale.

Pe plan socio-caritativ, în parohia Cărămidarii de Jos tradiţia ajutorării bătrânilor continuă. Slujitorii bisericii, împreună cu comunitatea de credincioşi, vizitează periodic bătrânii de la Centrul social „Sfântul Vasile“, din zona Pieţei Reşiţa, din Capitală, cărora le oferă alimente, cărţi de rugăciune şi alte lucruri necesare. Ne bucurăm de fiecare dată când mergem şi îi vizităm pe cei din Centrul social „Sfântul Vasile“, din sectorul 4 al Capitalei, pentru că ne-am hotărât să continuăm Liturghia din biserică prin fapta bună, către cei ce au nevoie de ajutorul nostru. Încercăm să punem în faptă cuvântul de învăţătură al Bisericii şi Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos“, ne-a declarat părintele paroh Dănuţ Dumitru Badea.

Sprijin material pentru elevii parohiei

În parohia din zona vechii mahalale a cărămidarilor îşi găsesc mângâierea şi bucuria şi cei tineri. La iniţiativa părintelui paroh şi a consiliului parohial, tinerii studioşi şi fără posibilităţi materiale se adresează periodic celor din comunitate şi cer diverse ajutoare, în funcţie de nevoile şi de cerinţele de moment. Alături de tinerii elevi, parohia a identificat în raza sectorului ei familiile nevoiaşe cu mai mulţi copii şi, la începutul fiecărui an şcolar sau semestru, aceştia primesc rechizitele necesare. „Îi sprijinim pe tinerii noştri studioşi, dar şi ancoraţi în cele bisericeşti, pentru că avem conştiinţa datoriei de a continua tradiţia de la parohia noastră, dar şi pentru faptul că aceşti tineri sunt viitorul Bisericii şi al ţării noastre“, ne-a mai spus părintele Badea.