Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Volum comemorativ lansat la Biblioteca Sfântului Sinod
Cătălina Velculescu (1941-2020), cercetător specialist în simbolistică medievală şi cultura română veche, a fost omagiată joi, 15 decembrie, în cadrul unui eveniment găzduit de Biblioteca Sfântului Sinod din incinta Mănăstirii Antim din Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc lansarea volumului „Cătălina Velculescu. O viaţă dedicată cercetării manuscriselor”, coordonat de Ana-Voica Bojar, Hans-Peter Bojar şi Ion Victor Velculescu.
La eveniment au participat Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor; părintele arhimandrit Policarp Chiţulescu, director al Bibliotecii Sfântului Sinod; părintele prof. univ. dr. Vasile Gordon; prof. dr. Ioana Feodorov, colegi şi studenţi ai reputatului cercetător, precum şi alţi iubitori ai textelor vechi, a transmis TRINITAS TV.
Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a rostit cu acest prilej un cuvânt în care a evocat personalitatea cercetătoarei, subliniind interesul acesteia pentru textele vechi bisericeşti. „Uneori este nevoie să vorbim mai mult despre oamenii merituoşi, mai ales atunci când nu în mod suficient cinstirea lor s-a arătat după măsura dăruirii pe care au arătat-o în viaţă. Profesoara Cătălina Velculescu făcea în aşa fel încât interlocutorul sau cel pe care îl avea în faţă să fie onorat. Era de o acrivie ieşită din tipare şi avea o legătură specială cu Biserica, nu doar una formală. Încă din anii ’70 a avut o întâlnire - să o numim plină de revelaţie şi de bucurie sufletească - cu părintele arhimandrit Benedict Ghiuş, la Mănăstirea Cernica. Prima lor discuţie a fost legată de «Proloage». Părintele era preocupat de o ediţie mai veche pe care o întâlnise la Mănăstirea Neamţ şi pe care dorea să o aşeze din nou în pagină. Împreună au început lucrarea. Au căutat manuscrise vechi la biserica Sfântului Nicolae din Şcheii Braşovului, la Moscova, apoi alte ediţii pe care părintele arhimandrit le-a diortosit şi care au apărut mai apoi la Craiova și la Patriarhia Română”, a spus Preasfinţia Sa.