Zeci de biserici din ţară îşi sărbătoresc azi hramul

Astăzi, Biserica Ortodoxă aduce cinstire celui mai mare om născut din femeie, Sfântul Prooroc şi Înaintemergător Ioan Botezătorul. În amintirea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, Biserica Ortodoxă a rânduit ca ziua de 29 august să fie zi de post aspru. Mai multe biserici din ţară îşi sărbătoresc astăzi hramul, credincioşii aducându-i laudă Sfântului Ioan prin rugăciuni şi milostenie.

În Bucureşti, singura biserică ce poartă hramul "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" este biserica Parohiei "Sfântul Ioan - Piaţă", din Protoieria III Capitală. Construită în anul 1774, pe vechea stradă Şerban Vodă, în apropiere de Podul Beilicului, de peste râul Dâmboviţa, biserica este una dintre cele opt lăcaşuri translate în vremea comunismului pentru a fi salvate de la demolare. Deşi hramul bisericii este astăzi, pentru că este cunoscută în Capitală ca "Biserica Sfântul Ioan", în fiecare an sunt marcate aici şi celelalte sărbători în cinstea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul: zămislirea (23 septembrie), naşterea (24 iunie), soborul (7 ianuarie), prima şi a doua aflare a capului (24 februarie) şi a treia aflare a capului său (25 mai).

În Protoieria Câmpina din Arhiepiscopia Bucureştilor îşi sărbătoresc ocrotitorul credincioşii din Parohia Măgureni 2, înfiinţată în 1990.

"Este o parohie foarte bine organizată. Biserica tocmai a fost reparată şi consolidată, urmând să fie executate lucrările de pictură. Duminică, în ajunul sărbătorii, au avut loc slujba Vecerniei şi Litia, iar astăzi au loc Utrenia şi Dumnezeiasca Liturghie, urmate de slujba de pomenire a ctitorilor acestui sfânt lăcaş. Credincioşii de aici au primit de curând un nou preot paroh, pe părintele Florin Alecse, care a fost instalat pe 6 august", ne-a declarat părintele protoiereu Costică Dumitru.

Credincioşii de la Parohia Radila, din Protopopiatul Ploieşti, îşi sărbătoresc şi ei hramul în această zi, prin rugăciune şi post. Aici, conform tradiţiei locale, sătenii îl prăznuiesc pe ocrotitorul lor două zile, atât astăzi, cât şi mâine, prin Sfânta Liturghie şi agape frăţeşti.

Hram la mănăstirile Secu şi Cotmeana

În Arhiepiscopia Iaşilor, sărbătoare mare va fi la Mănăstirea Secu, aşezământ monahal ce îşi sărbătoreşte hramul. Cu acest prilej, Sfinta Liturghie este săvârşită de Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Sărbătoarea Mănăstirii Secu va continua în această seară, când sunt prăznuiţi Sfântul Varlaam, mitropolitul Moldovei, ale cărui moaşte mănăstirea le adăposteşte, şi Sfântul Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu, canonizat în anul 2008, pe 5 iunie, alături de alţi sfinţi nemţeni.

În Iaşi, singura biserică închinată Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul se află pe str. I.C. Brătianu nr. 14.

În Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, la Mănăstirea Cotmeana se va prăznui al doilea hram al acestui aşezământ

monahal, care a fost reînfiinţat în 1991. Mănăstirea este ctitoria lui Radu I Voievod. Este un monument de sinteză, reprezentativ pentru asimilarea şi dezvoltarea arhitecturii munteneşti din secolul al XIV-lea.

În Arhiepiscopia Râmnicului, hram este la Mănăstirea Cornetu, fost schit de călugări ce se află la aproximativ 50 km nord de Râmnicu Vâlcea, în satul Călineşti. Schitul a fost ctitorit de vornicul Mareş Băjescu şi soţia sa, Maria, în anul 1666. De asemenea, la Schitul Troianu se va serba hramul. Aici, după săvârşirea Sfintei Liturghii vor avea loc slujba Parastasului şi o agapă frăţească. Biserica schitului datează din secolul al XVIII-lea.

În sărbătoare se află şi Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din Reuseni, sat situat la o distanţă de aproximativ 15 km sud-est de municipiul Suceava. Această biserică este considerată a fi una din ultimele ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, fiind construită în perioada 1503-1504. Ansamblul bisericesc din Reuseni a fost inclus pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2004.

De asemenea, sărbătoare este şi în municipiul Vaslui, unde credincioşii sărbătoresc hramul altei biserici ctitorite în anul 1490 de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. La început, această biserică a fost folosită ca paraclis al curţii domneşti, construit în memoria victoriei asupra turcilor la Podul Înalt.