Zi de sărbătoare la Biserica „Zlătari“

La praznicul împărătesc al Naşterii Maicii Domnului, Parohia Zlătari, Protoieria III Capitală, sărbătoreşte hramul istoric al lăcaşului de cult. În biserică se desfăşoară lucrări de restaurare şi înfrumuseţare ce se împletesc cu activităţile culturale şi filantropice ale comunităţii parohiale.

Activitatea misionară a parohiei se desfăşoară printr-un site actualizat periodic (www.zlatari.ro) şi publicaţia "Giuvaierul credinţei". Astăzi, după Sfânta Liturghie de hram, are loc un moment editorial: se prezintă noul program catehetic lansat la 8 septembrie în "Ziarul Lumina", cartea "Acatiste şi Paraclise ale Maicii Domnului" tipărită la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, precum şi noul număr al publicaţiei parohiale "Giuvaierul credinţei".

În prezent, la Biserica "Zlătari" continuă activităţile liturgice şi filantropice îndătinate. Atât aseară, după slujba Vecerniei de hram, cât şi astăzi, după Sfânta Liturghie, s-au împărţit pachete cu alimente pregătite pentru toţi enoriaşii participanţi la slujbă. Lucrările de înfrumuseţare a lăcaşului de cult vor continua prin întinerirea mobilierului, care s-a început deja din altar, şi prin înnoirea pardoselii din marmură.

Se restaurează pictura

Ample lucrări de restaurare şi consolidare în exterior a bisericii au început în 2008, fiind încheiate în 2010. În prezent, lăcaşul de cult continuă să fie înfrumuseţat prin eliberarea picturii lui Gheorghe Tattarescu de sub stratul de fum, după cum ne-a declarat părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu, parohul Bisericii "Zlătari": "Lucrarea de anvergură, desfăşurată între 2008 şi 2010, a fost cea de restaurare şi consolidare la exterior. În continuare, noi am derulat proiectul de restaurare a picturii murale, tehnica ulei, opera maestrului Gheorghe Tattarescu. Lucrează o echipă condusă de Elena Vasilescu, pictor bisericesc şi restaurator de pictură murală, care are aprobarea Ministerului Culturii şi a Comisiei de Pictură bisericească. Am restaurat altarul şi jumătate din naos. În proporţie de 50% lucrarea este finalizată, probabil că în următoarele şase luni va fi gata. Urmează lucrarea de restaurare a catapetesmei, proiectul a primit avizul favorabil de la Ministerul Culturii şi urmează ca în primăvara anului viitor să începem lucrările".

În toamna anului 2009, odorul cel mai de preţ al Bisericii "Zlătari", moaştele Sfântului Sfinţit Mucenic Ciprian, cinstit la 2 octombrie, au fost aşezate într-o nouă raclă. Tot atunci, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, racla cu sfintele moaşte a fost depusă spre închinare credincioşilor într-un baldachin nou, din lemn de tei, sculptat în armonie cu catapeteasma sfântului lăcaş.

Înnoirile în biserică au continuat prin instalarea unei centrale termice care înlocuieşte vechiul sistem de încălzire prin sobe cu gaz, folosit până anul trecut. De asemenea, au fost înlocuite sistemele de climatizare şi de sonorizare şi s-au făcut reparaţii la ferestre pentru montarea noilor vitralii.

Una dintre cele mai mari realizări recente pentru Biserica "Zlătari" a fost dobândirea titlului de proprietate pe terenul bisericii şi pentru un teren de 5 ha la Baloteşti. "A fost un proces care a durat aproximativ doi ani, o acţiune în constatare pentru terenul din Calea Victoriei 12D. Anul acesta s-a intabulat terenul, aşadar biserica a devenit proprietar deplin, ceea ce nu mai fusese de la secularizarea din vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza", arată părintele paroh Nicolae Dascălu.

Ridicată de nişte aurari sau argintari

Aflată pe Calea Victoriei din Bucureşti, între străzile Stavropoleos şi Lipscani, în apropierea Muzeului Naţional de Istorie a României, Biserica "Zlătari" a fost construită pe la jumătatea secolului al XVII-lea. Prima biserică, închinată Adormirii Maicii Domnului, a fost ridicată probabil din lemn, în timpul domniei lui Matei Basarab, de nişte aurari sau argintari din mahalaua "popii Manta", pe locul Zlătarilor de la Sărindar, de unde şi numele împământenit al parohiei. Aflată în ruină, a fost reconstruită începând cu anul 1850, cu binecuvântarea mitropolitului Ungrovlahiei, Nifon Rusăilă, primind hram praznicul împărătesc al Naşterii Maicii Domnului, sărbătorit la 8 septembrie. Noua biserică a fost îmbrăcată în veşmântul picturii de maestrul Gheorghe Tattarescu, între anii 1853 şi 1856.