Cu prilejul împlinirii a 141 de ani de la revenirea Dobrogei la România, joi, 14 noiembrie, au fost organizate festivități comemorative specifice și acțiuni culturale în municipiul Tulcea.
Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, a oficiat o slujbă de Te Deum la Monumentul Independenței, în prezența reprezentanților autorităților locale din Tulcea și Constanța, precum și a celorlalți participanți. Au fost rostite alocuțiuni de către reprezentanți ai autorităților locale. Ceremonialul a continuat cu depunerea de coroane de flori în memoria eroilor care s-au jertfit pentru țară în Războiul de Independență din 1877-1878.
A urmat la Muzeul de Istorie și Arheologie din Tulcea vernisajul expoziției „160 de ani de la Unirea Principatelor Române (1859-2019). Istorie și patrimoniu muzeistic”, realizată în parteneriat cu Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galați.
Expoziția aduce în atenția publicului tulcean evenimente și personalități care au avut o contribuție majoră la formarea statului român modern.
În cadrul expoziției se regăsesc o serie de artefacte care au aparținut domnitorului Alexandru Ioan Cuza și soției sale, Elena Cuza, dar și unor oameni politici, precum Mihail Kogălniceanu sau Costache Negri, care și-au adus o contribuție importantă la înfăptuirea Unirii Principatelor.
La recrearea atmosferei de epocă contribuie prezența în cadrul expoziției a unor litografii, picturi, fotografii, medalii, obiecte de artă decorativă din colecția ICEM „Gavrilă Simion” din Tulcea. În partea a doua a zilei, Seminarul Teologic „Sfântul Ioan Casian” din Tulcea, ca și alte instituții de învățământ și de cultură tulcene, a marcat Ziua Dobrogei prin manifestări specifice.
Duminică, 3 noiembrie, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, a săvârşit Sfânta Liturghie în Parohia Olari, Protopopiatul Arad, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, se arată pe site-ul arhiepiscopiaaradului.ro.
În ziua de luni, 4 noiembrie 2024, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod, l-a primit în vizită, la Palatul Patriarhiei, pe Excelența Sa Domnul Rami Teplitskiy, viceambasadorul statului Israel la București.
Biserica „Înălțarea Domnului” din Dorobanțu, Protoieria Babadag, județul Tulcea, s-a aflat duminică, 3 noiembrie, în zi de sărbătoare prilejuită de prezența în mijlocul credincioșilor a Preasfințitului Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, care a săvârșit Sfânta Liturghie.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a poposit duminică, 3 noiembrie, în Parohia Moțiori, Protopopiatul Ineu, județul Arad, unde a săvârșit slujba de binecuvântare a lucrărilor de restaurare și înnoire săvârșite în ultima perioadă la biserica parohială și de sfințire a noii capele morturare edificate în curtea sfântului lăcaș.
.jpg)
Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Fraților, nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Și, chiar dacă mi-aș vărsa sângele pentru jertfa și slujirea credinței voastre, mă bucur și vă fericesc pe voi pe toți. Asemenea și voi
Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), în cetatea Emesa din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat dreapta credinţă de la un monah,
Sfântul Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, 119-121, în Filocalia (2001), vol. 5, p. 338 „Aceasta înseamnă a ne curăți pe noi înșine de toată întinăciunea trupului și a duhului (II
Una din constatările devenite clasice în limbajul curent vorbește despre un Occident decadent și secularizat. Fără a intra în comparații statistice sau chiar sterile - în comparație cu cine?, raportat la ce
Harul lui Dumnezeu continuă să lucreze în lume și în zilele noastre, dovedind că Biserica rămâne „laborator al Învierii” și „spital duhovnicesc”. Așa cum în primele secole au strălucit Sfinții
Creștinismul reprezintă baza culturii şi civilizaţiei româneşti. El este elementul esenţial al identităţii noastre. România nu poate fi separată de sensul existenței sale ca naţiune creştină. Conservarea
