În Piața Tricolorului din fața Palatului Cercului Militar Național din București a avut loc joi, 29 iulie 2021, o ceremonie militară prin care s-a marcat Ziua Imnului Național al României. Cu această ocazie a fost prezentat un scurt istoric al Imnului Național și au avut loc interpretarea acestuia de către Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale și o defilare militară.
La eveniment au fost prezenți: Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților; Ilie-Dan Barna, viceprim-ministru; părintele Ciprian Ion Ioniță, consilier patriarhal, delegat al Preafericitului
Părinte Patriarh Daniel; reprezentanți ai instituțiilor publice și numeroși militari din Garnizoana București.
În deschiderea ceremoniei a fost rostită o rugăciune de binecuvântare a poporului român.
În continuare, colonelul Marius Șerbănescu a susținut o alocuțiune în care a prezentat simbolistica versurilor Imnului Național al României: „Marșul care a atins scopul de la 1848 rămâne creația care s-a impus incontestabil în întreaga istorie revoluționară a neamului românesc. (…) În conjunctura istorică favorizată de idealurile revoluției de la mijlocul secolului al 19-lea, «Deșteaptă-te, române!» a fost amintit decenii la rând de nume cu rezonanță în cultura românească. Nicolae Bălcescu ne spune că acest cântec se interpreta chiar în mijlocul focurilor și al urletelor tunurilor, în timp ce criticul Titu Maiorescu ține să elogieze autorul poemului, precizând faptul că Andrei Mureșanu a scris multe versuri, dar a făcut o singură poezie - «Deșteaptă-te, române!». De-a lungul vremurilor, versurile și muzica acestui minunat imn au marcat momentele-cheie ale istoriei combatante a neamului nostru, insuflând curaj și încredere soldaților pe câmpurile de luptă de la Grivița, Smârdan, Mărășești și Oituz”.
A urmat un colaj de cântece patriotice și ostășești susținut de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale. De asemenea, în cadrul ceremoniei au fost intonate și imnurile naționale ale României în succesiune istorică.
La final, au avut loc prezentarea onorului și defilarea militarilor prezenți.
Ceremonialul a fost organizat de către Instituția Prefectului Municipiului București, Primăria Municipiului București și Comandamentul Garnizoanei București.
Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că „va fi marcată de către autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural- educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne”.
Versurile Imnului Naţional aparţin lui Andrei Mureşanu, iar muzica este compusă de Anton Pann.
Duminică, 3 noiembrie, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, a săvârşit Sfânta Liturghie în Parohia Olari, Protopopiatul Arad, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, se arată pe site-ul arhiepiscopiaaradului.ro.
În ziua de luni, 4 noiembrie 2024, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod, l-a primit în vizită, la Palatul Patriarhiei, pe Excelența Sa Domnul Rami Teplitskiy, viceambasadorul statului Israel la București.
Biserica „Înălțarea Domnului” din Dorobanțu, Protoieria Babadag, județul Tulcea, s-a aflat duminică, 3 noiembrie, în zi de sărbătoare prilejuită de prezența în mijlocul credincioșilor a Preasfințitului Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, care a săvârșit Sfânta Liturghie.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a poposit duminică, 3 noiembrie, în Parohia Moțiori, Protopopiatul Ineu, județul Arad, unde a săvârșit slujba de binecuvântare a lucrărilor de restaurare și înnoire săvârșite în ultima perioadă la biserica parohială și de sfințire a noii capele morturare edificate în curtea sfântului lăcaș.
.jpg)
Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Fraților, nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Și, chiar dacă mi-aș vărsa sângele pentru jertfa și slujirea credinței voastre, mă bucur și vă fericesc pe voi pe toți. Asemenea și voi
Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), în cetatea Emesa din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat dreapta credinţă de la un monah, Onufrie. La vremea potrivită, Onufrie i-a botezat pe ei şi pe fiul lor Galaction. De asemenea, Epistimia era născută din părinţi păgâni şi, măritată fiind cu Galaction, a fost botezată de soţul ei în râul Chifos, în numele Preasfintei Treimi. După aceea, învăţând-o a se ruga lui Dumnezeu, s-au despărţit, neştiind nimeni taina aceasta.
Sfântul Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, 119-121, în Filocalia (2001), vol. 5, p. 338 „Aceasta înseamnă a ne curăți pe noi înșine de toată întinăciunea trupului și a duhului (II
Una din constatările devenite clasice în limbajul curent vorbește despre un Occident decadent și secularizat. Fără a intra în comparații statistice sau chiar sterile - în comparație cu cine?, raportat la ce
Harul lui Dumnezeu continuă să lucreze în lume și în zilele noastre, dovedind că Biserica rămâne „laborator al Învierii” și „spital duhovnicesc”. Așa cum în primele secole au strălucit Sfinții
Creștinismul reprezintă baza culturii şi civilizaţiei româneşti. El este elementul esenţial al identităţii noastre. România nu poate fi separată de sensul existenței sale ca naţiune creştină. Conservarea
