Ziua sfinţirii apelor

Continuând bucuria prilejuită de marele praznic al Naşterii Domnului, credincioşii ortodocşi s-au grăbit ieri spre biserici şi mănăstiri din toată ţara, pentru a sărbători alt mare praznic al Ortodoxiei, Botezul Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, când se săvârşeşte slujba sfinţirii Aghezmei mari, ce dă vindecare sufletului şi trupului tuturor celor care se roagă cu credinţă tare şi nădejde nemăsurată.

La Catedrala patriarhală din Bucureşti, slujba Sfintei Liturghii şi a sfinţirii Aghezmei mari a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi.

Ieri, în minunata zi a praznicului Bobotezei, Colina Patriarhiei a devenit neîncăpătoare pentru miile de credincioşi prezenţi, care, răsfiraţi peste tot în jurul catedralei, au dăruit acestui îndrăgit loc o îmbrăţişare tainică, aşteptând să primească în piaţeta dintre Catedrala patriarhală şi Reşedinţa patriarhală Agheazma mare, pentru a o duce fiecare în casele lor.

„Botezul luminează rostul vieţii noastre pe pământ“

În cadrul Sfintei Liturghii, oficiată în Catedrala patriarhală, după citirea Sfintei Evanghelii, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat înţelesurile duhovniceşti ale Evangheliei ce a fost rânduită de Biserică să fie citită cu prilejul acestui mare praznic, arătând că din aceasta reiese că Botezul Domnului luminează, fundamentează şi este temelia botezului nostru creştin. „Dumnezeu, prin Fiul Său făcut om din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor a luminat lumea pentru că i-a dat sensul prim şi ultim, acela de dar al lui Dumnezeu care trebuie sfinţit spre slava lui Dumnezeu şi spre fericirea oamenilor creaţi după chipul lui Dumnezeu Cel veşnic viu. Botezul luminează rostul vieţii noastre pe pământ. Noi suntem făcuţi nu ca să sfârşim în pământ, ci ca să ne înălţăm la ceruri, nu ca să sfârşim în moarte, ci prin înviere să ajungem la slava Prea Sfintei Treimi“, a spus Patriarhul României.

De asemenea, Preafericirea Sa a explicat că finalul Evangheliei ce s-a citit ieri arată înţelesul cel mai profund al botezului, care nu se reduce la simpla iertare a păcatelor, pe care o cerea botezul lui Ioan sau botezul pocăinţei, şi a evidenţiat că expresia „Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru care am binevoit“ arată că „rostul cel mai mare al botezului este înfierea omului. În Hristos, Fiul lui Dumnezeu Cel veşnic devenit om, umanitatea este înfiată de Dumnezeu Tatăl prin lucrarea Duhului Sfânt şi de aceea Duhul Sfânt este numit şi Duhul înfierii, Duhul Fiului lui Dumnezeu revărsat în inimile noastre ca să ne înveţe pe noi să ne întoarcem spre Dumnezeu Tatăl ca fii duhovniceşti prin botez“.

„Botezul în numele Preasfintei Treimi ne dăruieşte şi începutul învierii noastre“

Întâistătătorul Bisericii noastre a evidenţiat că Botezul Mântuitorului nostru Iisus Hristos este mai mult decât botezul lui Ioan şi că de aceea după ce S-a botezat în apă a avut loc pogorârea Sfântului Duh sub formă de porumbel, semn al împăcării lui Dumnezeu cu oamenii. „Duhul Sfânt în chip de porumbel ne cheamă la împăcarea cu Dumnezeu prin curăţirea de păcate. Prin Botez ni se iartă păcatele, mai întâi păcatul stămoşesc, ca stare, ca înclinaţie a noastră spre păcat moştenită de la protopărinţii noştri Adam şi Eva, dar ne dă şi harul înfierii şi totodată botezul în numele Preasfintei Treimi, în apă şi în Duh Sfânt ne dăruieşte şi începutul învierii nostre. Botezul ne dăruieşte curăţirea de păcate, darul sau arvuna înfierii şi darul sau arvuna învierii noastre, mai întâi sufletească şi apoi ,la sfârşitul veacurilor, şi învierea cu trupul“, a explicat Părintele Patriarh Daniel.

„Apele devin din nou purtătoare de Duh Sfânt“

După citirea rugăciunii amvonului în cadrul Sfintei Liturghii, Patriarhul nostru înconjurat de întreg soborul slujitorilor au mers în procesiune în piaţeta din faţa Catedralei, cântând troparele specifice praznicului Botezului Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Aici a avut loc săvârşirea sfinţiri celei mari a apei, iar la final Patriarhul României a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat că rugăciunile slujbei sfinţirii celei mari a apei arată că prin sfântul botez ni se dăruieşte naşterea cea nouă, înfierea în har şi libertatea de a fi cu Dumnezeu pururea. „Dumnezeu este sfinţirea noastră şi prin harul său sfinţeşte sufletul şi trupul omului, dar sfinţeşte şi firea apelor. În cântările pe care le-am auzit astăzi se spune «astăzi se sfinţeşte firea apelor». Cum se sfinţeşte firea apelor? Devin din nou purtătoare de Duh Sfânt“, a spus PF Părinte Patriarh Daniel, care a explicat că „firea apelor se sfinţeşte că Dumnezeu cel Unul Sfânt, Iisus Hristos, care S-a făcut om din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea oamenilor, a intrat în apele Iordanului şi le-a sfinţit cu prezenţa Sa. Acum, prin puterea Duhului Sfânt şi prin rugăciuni adresate Tatălui Ceresc, prin aceleaşi Persoane ale Sfintei Treimi, prin harul lor se sfinţeşte apa pe care noi o vom primi în dar de la Dumnezeu ca binefacere, ca grijă, ca semn al iubirii părinteşti a lui Dumnezeu faţă de noi, semn al binecuvântării Preasfintei Treimi pentru noi ,creştinii ortodocşi, care ne-am botezat în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh şi trăim din iubirea Tatălui, a Fiului şi a Sfântului Duh şi ne pregătim pentru Împărăţia Tatălui, a Fiului şi a Sfântului Duh. Trăim în iubirea şi în lumina Preasfintei Treimi şi ca un semn de binecuvântare, şi ca o amintire a botezului nostru, şi ca o întărire în credinţa ortodoxă mărturisită la botez. Iar în fiecare Sfântă Liturghie noi primim spre sfinţire, spre tămăduire şi spre creştere duhovnicească această Agheazmă mare“.

„Agheazma mare este binefăcătoare pentru trup şi pentru suflet, dacă o luăm cu credinţă tare“

Toţi credincioşii care au participat la slujba sfinţirii celei mari a apei, care a avut loc pe esplanada Catedralei, au putut lua cu bucurie Agheazmă mare din cele 12 vase cu capacitatea de peste 7.000 de litri. Unii dintre aceştia ne-au mărturisit bucuria prezenţei la sfânta slujbă şi nădejdea binecuvântării pe care o vor primi prin gustarea din Agheazma cea mare. „Astăzi am venit la Patriarhie pentru că este o mare sărbătoare a Bisericii şi a poporului român. Am venit aici cu gândul plin de nădejde că astăzi, când se sfinţesc apele, vom duce şi noi acasă Agheazma mare pentru toţi ai noştri şi vom lua de acum înainte 8 zile, precum şi în fiecare zi a a-nului după ce vom posti, la vreme de trebuinţă. De-a lungul vremii am avut multe dovezi că Agheazma mare este binefăcătoare pentru trup şi pentru suflet, dacă o luăm cu credinţă tare“, ne-a declarat Iulian Blănaru, de 47 de ani, inginer.

„Petru noi toţi, creştinii, Boboteaza înseamnă o mare bucurie şi o mare binecuvântare, fiindcă primim cu toţii Agheazma mare din care gustăm timp de opt zile şi cu care binecuvântăm cu orice prilej şi la orice moment de încercare casele noastre. Sper ca rugăciunile înălţate astăzi de Patriarhul României şi de toţi preoţii din toată ţara să ne aducă prin sfinţirea apei binecuvântarea lui Dumnezeu, bucuria şi liniştea noastră şi a tuturor ce vin cu credinţă la biserică să ceară milostivire de la Dumnezeu“, a spus Maria Leca, de 58 de ani.