Start în Anul Brâncuși

În Sala Kretzulescu a Muzeului Național de Artă al României (MNAR) s-a dat startul bucureș­tean, joi, 12 februarie, al Anului Constantin Brâncuși, celebrând 150 de ani de la nașterea marelui sculptor care a revoluționat arta și definiția ei. Evenimentul a fost vernisajul expoziției „Brâncuși ne privește pe toți”, gândită de Cornel Mihalache, managerul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu.

Titlul expoziției este cu dublu sens. Pe de o parte, valorificarea și cinstirea cum se cuvine a memoriei artistului este ceva care ne privește pe toți, nu doar pe specialiști și pe iubitorii de artă plastică, având în vedere dimensiunea planetară a faimei lui Brâncuși. Pe de altă parte, panourile de la intrarea în expoziție au fost în așa fel concepute și așezate încât, din imaginile respective, marele român pare că îi privește pe cei care vin. Care n-au fost puțini!

Cele două spații ale Sălii Kre­tzulescu au fost arhipline. În deschidere a vorbit gazda evenimentului, Erwin Kessler, managerul MNAR, care a menționat că expunerea gândită de Cornel Mihalache ur­mărește atât traseul artistic al sculptorului, cât și cel biografic, ­altfel spus „cum a ajuns Brâncuși să fie Brâncuși”, apoi a anunțat următoarele evenimente ale anului dedicat acestuia.

La rândul lui, ministrul culturii, András István Demeter, a subliniat că Brâncuși este „parte din noi, din moștenirea noastră” și a salutat prezența la vernisaj a omologului său din Republica Moldova, Cristian Jardan, care a vorbit în numele românilor de peste Prut, iar Adrian-Marcel Tudor-Drăghici, viceprimar al orașului Târgu Jiu, a spus, mai în glumă, mai în serios, că în urbea lor fiecare scară de bloc se pregătește să marcheze Anul Brâncuși!

Vorbind la urmă, Cornel Mihalache a declarat: „Pentru noi, acolo, la Centrul din Târgu Jiu, ziua lui e în fiecare zi, pentru că noi administrăm ce nu putem aduce aici decât prin fotografie, Ansamblul Monumental realizat de Constantin Brâncuşi. El e acolo zi şi noapte şi noi trebuie să avem grijă de el”.

În expoziție, prin forța împrejurărilor, sunt doar trei lucrări: Cap de copil, o copie după Rugăciunea și Portretul lui Petre Stănescu. Dar tot ceea ce este pe simeze, într-o prezentare imitând o peliculă de film, este extraordinar! Mărite corespunzător, avem testamentul sculptorului, o miniautobiografie, o scrisoare către Milița Petrașcu, stenograma celebrei ședințe de la Academie, care însă nu era urmarea unei propuneri de donație venite de la Brâncuși, și numeroase fotografii, inclusiv din timpul realizării Ansamblului de la Târgu Jiu. În plus, pe două ecrane rulează ima­gini video, inclusiv documentarul realizat de regizorul Cornel Mihalache cu tractoristul care, în 1953, a primit ordinul să pună la pământ Coloana fără sfârșit, trăgând-o cu lanțurile - noroc că s-a dovedit extrem de rezistentă.

Un perete întreg al expoziției este dedicat... falsurilor, căci circulă nenumărate obiecte atribuite în mod fals lui Brâncuși, dar și citate inventate, cu care, din păcate, în zilele noastre, ne-am obișnuit pe rețelele de socializare.

Iată, spre consolare, câteva dintre lucrurile pe care sculptorul le-a spus cu adevărat: „Iar Gloria este mai rea decât ciuma și este cea mai mare escrocherie inventată vreodată. Doamne, fă să nu cad în ispită!”; „În artă, ceea ce contează este bucuria. Nu e nevoie să înțelegi. Ești fericit că vezi? Ajunge”; „Arta e o taină, o credință, nu o formulă. Când se face după o teorie, e falsă”; „Arta este altceva decât redarea vieții: transfigurarea ei”.

Expoziţia este deschisă aici până în 22 februarie, apoi la Târgu Jiu și la Craiova.