Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Două scenarii de viitor pentru învăţământul românesc
Proiectul „România Educată” iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis prevede două scenarii pentru sistemul de educaţie din anul 2030, vizând toate ciclurile de învăţământ.
Pentru învăţământul primar şi secundar inferior, cel dintâi scenariu prevede un ciclu primar şi secundar de patru ani, alături de un an pregătitor. Evaluarea finală se va face în baza unui examen, a mediei la clasă şi a mediei tezelor unice standardizate.
Scenariul al doilea prevede o durată a educaţiei primare de şase ani şi una a educaţiei secundare inferioare (gimnaziale) de trei ani. În educaţia primară nu se vor acorda note sau calificative.
Se va păstra portofoliul educaţional. Tranziţia ar urma să se facă prin intermediul unei testări standardizate, al recomandării unui consilier şi al unui interviu sau al unor probe specifice învăţământului tehnologic şi profesional.
Pentru învăţământul secundar superior (liceal), scenariul 1 prevede o durată de patru ani. Absolvenţii clasei a XI-a, ruta profesională, ar urma să finalizeze un program de pregătire adiţională pentru a putea susţine bacalaureatul teoretic. Vor exista două tipuri de bacalaureat - teoretic şi aplicat. Bacalaureatul aplicat ar urma să permită accesul pe o rută de învăţământ terţiar profesional.
Scenariul al doilea prevede o durată a învăţământului secundar superior de trei ani, indiferent de forma de învăţământ aleasă (teoretică, profesională, vocaţională). Educaţia profesională ar urma să aibă o pondere practică de 50%. Testul de finalizare a studiilor va fi standardizat şi transdisciplinar, dar cu accent pe conţinutul profilului. Elevii vor putea alege trei probe, în funcţie de opţiunile lor de studii universitare.
În ceea ce priveşte învăţământul terţiar (universitar), primul scenariu prevede o rută de licenţă profesională compusă din educaţia oferită în colegiile universitare şi un an suplimentar folosit pentru susţinerea licenţei.
Conform scenariului al doilea, ciclurile de licenţă, masterat şi doctorat vor putea fi accesate de toţi absolvenţii examenului de finalizare a studiilor secundare, indiferent de ruta urmată.
