Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Educaţie Efectele remigraţiei asupra copiilor

Efectele remigraţiei asupra copiilor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie
Data: 16 Dec, 2021

„Copii între două lumi” este proiectul de cercetare transnaţional, desfăşurat în perioada iunie-noiembrie 2021, în judeţul Vrancea, privind reintegrarea în sistemul de învăţământ românesc a şcolarilor reveniţi din diasporă. Studiul dezvăluie că elevii remigraţi îşi doresc de la profesori mai mult timp dedicat comunicării şi mai multe activităţi şi sarcini educaţionale pe grupe.

Proiectul de cercetare transnaţional între România şi Italia a fost realizat de Asociaţia culturală româno-italiană PROPATRIA din Roma în colaborare cu CJ Vrancea, Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Vrancea, Asociaţia ,,PropatriaVox” din Focşani, cu susţinerea Departamentului Românilor de Pretutindeni şi sub patronajul Ambasadei României în Italia. „(...) În Vrancea, la momentul 2016, erau 1.067 de copii reîntorşi din străinătate. Asta reprezenta circa 2% din totalul populaţiei şcolare. Din estimările mele, aş tinde să spun că la momentul actual sunt mult mai mulţi copii, pentru că remigraţia s-a accentuat foarte tare în ultimii doi ani, când pandemia a cam închis multe oportunităţi în multe ţări europene şi numărul părinţilor care vin în ţară, şi deci şi al copiilor, a crescut”, declară psihologul Silviu Brebuleţ, citat de Agerpres. 

El subliniază, totodată, faptul că în şcoala românească reintegrarea copiilor întorşi din străinătate ţine cont mai mult de aspecte de ordin educaţional decât de cele psihologice. „Atât copiii, cât şi părinţii şi cadrele didactice se concentrează mai ales asupra dificultăţilor educaţionale pe care le au copiii la revenirea în România, mai mult decât asupra dificultăţilor psihologice şi de ordin emoţional. Asta nu înseamnă că impactul psihologic al remigraţiei este nesemnificativ”.

Potrivit psihologului, elevii remigraţi şi-ar dori de la profesori mai mult timp dedicat comunicării, pentru a înţelege problemele şi dificultăţile cu care aceştia se confruntă. De asemenea, elevii şi-ar dori realizarea de sarcini educaţionale în grup, şi nu individual, activităţi şcolare interactive, care să faciliteze comunicarea între elevi şi integrarea copiilor care au dificultăţi de cunoaştere a limbii române.

Una dintre problemele identificate în cadrul cercetării este aceea că unii elevi remigraţi vorbesc puţin sau chiar deloc limba română, iar sistemul nostru educaţional nu este obişnuit să predea limba română ca pe o limbă străină. De asemenea, întrucât cei mici gândesc în altă limbă intervine un obstacol de unde şi greutatea de adaptare la şcoala românească.

Cercetarea a evidenţiat şi faptul că, dacă în trecut copiii remigraţi erau în general născuţi în România, plecaţi în străinătate şi ulterior reîntorşi în ţară, în ultimii ani copiii sunt născuţi în străinătate şi veniţi în România, astfel că majoritatea remigraţilor nu au avut nici un contact anterior cu sistemul educaţional românesc, ceea ce îngreunează ulterior reintegrarea acestora.

Alte studii realizate până acum au arătat că aproximativ 30 la sută dintre copiii români care se întorc acasă, după ce au trăit ani de zile în diasporă, sunt emotivi, nu ştiu să relaţioneze şi au deficienţe de atenţie. (O. N.)

Citeşte mai multe despre:   copil