Legături mai strânse cu cercetătorii și profesorii din diasporă

Peste 400 de cercetători români din diasporă, dar și sute de oameni de știință din țară, au participat săptămâna trecută, la Timișoara, la un eveniment amplu dedicat învățământului superior, cercetării şi inovării în România și rolului diasporei în impulsionarea acestor domenii de activitate. „Românii din diasporă înseamnă şi conectarea României la piaţa globală a ideilor”, a menţionat ministrul cercetării, Sebas­tian Burduja.

Conferinţa „Smart Diaspora 2023 - diaspora în învăţământul superior, ştiinţă, inovare şi antreprenoriat”, organizată în 38 de workshopuri tematice, și-a propus să faciliteze schimburile de experienţă între cercetătorii din țară și din străinătate. Au participat invitaţi din peste 30 de ţări, majoritatea din Uniunea Europeană, dar şi din SUA, Marea Britanie, Japonia, Singapore sau Australia.

România viitorului are nevoie de trei componente: angajamentul la cel mai înalt nivel al statului pentru cercetare-inovare românească, valoarea minţilor româneşti şi unitatea, a subliniat ministrul cercetării, Sebastian Burduja, în cadrul conferinței. El a mai spus că şi-ar dori un spirit paşoptist al vremurilor noastre, în care inteligenţa românească să studieze în străinătate, dar să aducă în ţară valoarea adăugată.

La rândul său, ministrul educaţiei, Ligia Deca, a arătat că două dintre ideile diasporei au devenit realitate în noul pachet legislativ. Este vorba de internaţionalizarea din învăţământul superior, prin care se vor putea acorda facilităţi cercetătorilor şi profesorilor din străinătate, şi de un program de sprijinire a ştiinţelor exacte. „A doua idee venită de la diasporă este un program naţional de sprijinire a învăţării ştiinţelor exacte, a ingineriei şi matematicii, care vine în completarea programului similar din sistemul preuniversitar. Sprijinim în universităţi dezvoltarea de laboratoare, centre de cercetare, programe de studii multidisciplinare, resurse de învăţare, programe de mobilitate, dar şi atragerea de cadre didactice”, a explicat ministrul Deca.

Pe de altă parte, Claudia Costea, profesor în Statele Unite, a spus că pentru o mai bună colaborare științifică dintre universitățile românești și cele din SUA este necesar să se elimine acea mare diferenţă între standardele de activitate şi deciziile care se iau zilnic în cadrul proiectelor. Concluzia conferinței a fost că cercetătorii din străinătate doresc să se implice în proiecte din România, potrivit rectorului Universităţii de Vest Timişoara, Marilen Pirtea: „Ei au venit cu anumite aşteptări, care le-au fost întrecute. Au văzut că în România există o infrastructură de cercetare, oameni cu preocupări, cu proiecte şi finanţări europene la nivel înalt, iar acest lucru le-a dat speranţa şi convingerea că pot intra şi ei într-un sistem în care să rezoneze cu cercetătorii din România”. (C. Z.)