Specialiștii din cadrul Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, aflat în subordinea Ministerului Educaţiei, au analizat în premieră factorii care determină neparticiparea elevilor la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat. Cercetarea s-a materializat în două rapoarte, câte unul pentru fiecare ciclu de învățământ. „Este pentru prima dată când avem studii de cercetare privind cauzele neparticipării la examenele naţionale”, a declarat ministrul educaţiei, Ligia Deca.
Analiza privind Evaluarea Națională (EN) arată că din cei 175.938 de elevi înmatriculați în clasa a VIII-a în anul școlar 2022-2023, 14.944 nu au absolvit (8,49% din total), iar 7.179 de elevi (4,08%) au absentat de la examen. Cercetarea scoate în evidență complexitatea cauzelor care stau la baza absenteismului și nefinalizării clasei a VIII-a. Există variabile, cum ar fi vârsta, etnia sau mediul de rezidență, care afectează în mod semnificativ fenomenul. Alți factori precum mărimea școlii sau statutul unității, au „efecte mai subtile, dar care pot avea implicații semnificative”, arată documentul.
Luând fiecare factor în detaliu, cercetătorii menționează că „o creștere cu un an în vârstă mărește riscul de a fi absent la EN VIII de 2,4 ori și (...) de a nu finaliza clasa a VIII-a de aproape 4 ori”; „băieții au riscuri de 1,6 ori mai mari de a fi absenți la evaluare, comparativ cu fetele”. De asemenea, „nefinalizarea clasei a VIII-a este cea mai influențată de categoria școlii”, riscul cel mai mare fiind la elevii unităților de tip școală profesională. Importantă este și mărimea clasei: „Cu fiecare elev în plus înscris într-o clasă a VIII-a, riscul de absenteism este de 0,97 ori mai mic și de a nu absolvi de 0,98 ori mai mic”. La fel, mediul de rezidență, elevii din rural având „un risc de 2,1 ori mai mare de a absenta de la EN, comparativ cu cei din urban”.
Raportul vine cu propuneri cum ar fi înscrierea automată la EN; pregătirea profesorilor pentru lucrul cu elevii vulnerabili; protecție socială mai riguroasă, cu pârghii precum condiționarea beneficiilor sociale de participarea la școală; limitarea accesului la liceu pentru elevii care la EN nu au obținut nota 5.
Analiza privind neparticiparea la examenul de Bacalaureat arată că fenomenul este tot mai extins. „Ponderile elevilor din clasele terminale care nu au participat la prima sesiune de Bacalaureat sunt ridicate şi variază între 100% (în cazul unui liceu mic) şi 29,12% (în cazul unui liceu mare)”, se arată în raport. Ca măsuri de intervenție în cazul Bacalaureatului, documentul recomandă, printre altele, „programe de educație remedială pe tot parcursul liceului”; asigurarea unei mese calde și acordarea unui sprijin financiar pentru meditații pentru liceenii din familii dezavantajate; stabilirea mediei minime la 5 (în loc de 6); introducerea Bacalaureatului diferențiat la liceele tehnologice; „flexibilizarea listei disciplinelor de Bacalaureat (...), în funcție de interese, nevoi, motivații”. (C. Z.)
