Șantajul cibernetic şi permanenta problemă a utilizării internetului

Odată cu creșterea popularității internetului, devenit parte obișnuită din viața noastră, riscurile asociate cu utilizarea acestuia, fără un minim de protecție, cresc considerabil în toate mediile şi grupurile cu educație informa­țională. Utilizarea internetului aduce beneficii inimaginabile, dar şi pericolele sunt la fel de prezente precum întregul bazin de cunoștinţe, disponibile la o distanţă de doar câteva click-uri și tastări pe calculator sau telefon.

De cele mai multe ori, lumea digitală este o oglindă a lumii fizice în care trăim, cu beneficii, bucurii, dar și pericole. Vom prezenta mai multe aspecte despre șantajul cibernetic, cum se întâmplă, cum poate fi combătut și ce putem face pentru a-l preveni în mod activ. Ca şi în lumea fizică, șantajul este o problemă neplăcută și este crucial să înțelegem cum ne putem proteja în timp ce căutăm informații în mediul digital.

Șantajul cibernetic este o infracțiune care implică un atac sau o amenințare de atac cuplată cu o cerere de bani în schimbul opririi sau remedierii atacului. Șantajul cibernetic se întâmplă atunci când nu suntem atenți și cădem pradă unei acțiuni care este făcută special pentru a extrage bani, informații ori anumite detalii specifice ce pot oferi atacatorului acces la conturi bancare, conturi cu informații personale sau alte conturi cu valoare. Conturile bancare sunt cele mai vulnerabile, astfel că majoritatea eforturilor de a accesa informații despre victime - majoritatea eforturilor de șantaj - sunt făcute pentru a ajunge direct la această sursă.

Aceste detalii referitoare la informațiile care pot fi sustrase ar părea insignifiante pentru noi, în special când suntem ocupați cu viața noastră de zi cu zi. Din păcate, România este una din cele mai lovite țări din Europa de aceste campanii de șantaj cibernetic. Anual, peste jumătate de milion de emailuri, menite să șantajeze utilizatorii, sunt trimise în campanii specifice către oameni, astfel crescând în mod semnificativ riscul ca persoanele vizate să devină victime ale acestui tip de șantaj.

Un paradox în aceste situații este acela că majoritatea infractorilor cibernetici nu țintesc în mod special organizaţii sau persoane specifice. Acel atac sau acea modalitate de șantaj cibernetic a fost cel mai probabil trimisă la zeci de mii de alte persoane, în speranța ca doar câteva să cadă pradă acelor mesaje. Acesta este un detaliu foarte important, deoarece multe potențiale victime se sperie de un posibil impact - de multe ori imaginat -, iar astfel atacatorii cibernetici primesc bani în schimbul acelui șantaj, care de cele mai multe ori este fictiv.

Cum se întâmplă un șantaj cibernetic?

Cel mai simplu mod este prin email. Un atac cibernetic, numit „phishing”, este un email aparent inocent, de la o sursă care pare de încredere, cum ar fi un prieten sau o platformă digitală bine cunoscută la care suntem clienți sau abonați, cu o adresă digitală (link) malițioasă, care este făcută pentru a capta datele noastre personale. Și nu numai CNP sau date de card bancar, cât și parole, emailuri și alte informații importante. Odată ce datele au fost introduse și captate, infractorii au acces la conturile respective și pot cere deblocarea lor numai după ce primesc transferul unor sume de bani. Este un mod foarte simplu, dar, din păcate, chiar eficient, prin care se pot obţine sume de bani sau alte foloase sub un pretext fictiv. Infractorii beneficiază de buna-credință a oamenilor și astfel ei își atrag acele foloase necuvenite prin mijloace simple.

În alte feluri, mai sofisticate, atacatorii se folosesc de lipsa de cunoaștere a modului de utilizare corespunzător unui dispozitiv, telefon sau calculator, pentru a instala pe acel dispozitiv sau sistem diverse amenințări informatice. Mai mult, ei pot utiliza aceste mijloace pentru a spiona întreaga activitate digitală a persoanei șantajate, ducând la situaţii delicate în care se cer foloase în bani pentru a nu trimite informații, poze sau filmulețe către alte persoane. În cazul în care suntem victima unui astfel de atac, este extrem de important să ne păstrăm calmul, să înțelegem situația și să nu oferim bani sau alte foloase infractorilor.

Ce facem dacă suntem victima unui șantaj cibernetic?

Cel mai important aspect este să ne păstrăm calmul și să înțelegem exact ce se întâmplă. De cele mai multe ori, în aproape toate cazurile, mesajele primite sunt false și sunt menite doar să sperie și să intimideze. Atacuri cibernetice se întâmplă pe glob la niveluri uriaşe, astfel că oricând una din parolele sau informațiile utilizate de dvs. în mediul digital poate fi sustrasă dintr-o bază de date. Mesajele trimise către dvs. vor fi făcute special pentru a vă intimida, mai ales dacă acel infractor susține că are controlul asupra dispozitivului dvs., și astfel poate oricând să vă acceseze contul bancar.

Nu răspundeți la aceste mesaje. Totdeauna raportați aceste mesaje către furnizorul dvs. de telefonie și internet sau către autorități, pentru că șantajul se pedepsește legal. Este necesar să ne păstrăm calmul și să înțelegem că se face totul dintr-o perspectivă de intimidare. În peste 99% din cazuri, ele sunt doar amenințări false.

Ca o ultimă recomandare, vă sugerăm să vă actualizați parolele în mod regulat, fie că sunt parole pentru conturile de rețele sociale (Facebook, Instagram, TikTok), fie că sunt pentru conturile bancare, de email, chiar și conturile pentru a accesa serviciile publice ale statului. Împreună cu parolele, vă sugerăm să fiți întotdeauna circumspecți în mediul online și să folosiți soluții de securitate pentru a vă proteja.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică este instituția din România căreia vă puteți adresa în cazul în care sunteți victima unui atac cibernetic. Numărul unic de urgență, la nivel naţional, dedicat raportării incidentelor de securitate cibernetică este 1911, apelabil din orice rețea, cu tarif normal, disponibil 24/7.

(Pagină realizată în parteneriat cu ANIS)