Școala viitorului: elevi autonomi și implicați, profesori „ghizi”

Într-un sistem de învăţământ şubrezit, cu nemulţumiri de toate părţile, cu investiţii deficitare în infrastructura educaţională şi cu decizii luate în pripă, există cadre didactice care se dedică total elevilor. Sunt deschizători de drumuri ale căror iniţiative sunt recunoscute la nivelul Comisiei Europene pentru implicare şi dăruire, dar mai ales pentru abordările inovatoare, interactive și incluzive de predare și de învățare. Şcoli din peste 30 de ţări europene au câştigat „Premiul european pentru predare inovatoare”, iar printre ele se numără şi Şcoala Gimnazială „Vasile Conta” din Iaşi. Reprezentanţii acesteia s-au aflat, în perioada 8-9 decembrie 2025, la Bruxelles pentru a prezenta proiectele şcolii, în cadrul unui eveniment ce a reunit 117 profesori din şcoli din întreaga lume, premiate pentru iniţiative finanţate prin Erasmus+.

Comisia Europeană a anun­țat câștigătorii Premiilor europene pentru predare inovatoare din 2025, în semn de recunoaştere a meritelor cadrelor didactice care utilizează abordări ino­vatoare, interactive și incluzive de predare și de învățare. Premiile sunt acordate unui număr de 117 profesori și școlilor din peste 30 de ţări din Uniunea Europeană şi din afara ei, care au atins exce­lența în ceea ce privește promovarea cetățeniei active prin intermediul proiectelor derulate şi sprijinite de programul Erasmus+.

„Profesorii au ilustrat modul în care pregătesc cursanții de toate vârstele, oferindu-le competențele necesare pentru a participa activ la viața publică și pentru a promova valori ale UE, precum libertatea, solidaritatea și incluziunea”, a transmis Comisia Europeană, într-un comunicat.

Printre câştigătorii Premiului european pentru predare inovatoare 2025 se numără şi trei proiecte românești: „Rangers Of Change” - Școala Gimnazială Nr. 195, Bucu­rești (categoria „Certificatul lingvistic european”); „Green skills, gamification and cross-cultural communication for improved heritage projects” - Centrul Cultural Județean Harghita, Miercurea Ciuc (categoria „Educația adulților”) şi „Be Smart, Be Green!” - Școala Gimnazială „Vasile Conta”, Iași (categoria „Educația școlară”).

„Acest premiu care ne bucură şi ne onorează este rezultatul unei colaborări excelente între profesorii din şcoala noastră, elevi şi părinţi. Premiul European Innovative Teaching Award reprezintă pentru noi o recunoaștere la nivel european a eforturilor depuse pentru modernizarea educației și pentru implicarea elevilor în activități cu impact real asupra comunității. Confirmă, totodată, că proiectul nostru a adus o schimbare semnificativă în școală, prin promovarea unor metode ino­vatoare și a unor valori europene fundamentale. Premiul ne motivează să continuăm să dezvoltăm proiecte care susțin cetățenia activă, incluziunea și sustenabilitatea și să împărtășim bunele practici cu alte școli din România și din Europa”, ne-a spus doamna Anca Ţibulcă, profesoară de religie şi director al Şcolii Gimnaziale „Vasile Conta” din Iași.

Beneficiile proiectelor europene pentru elevi, profesori şi comunitate

„Be Smart, Be Green” a vizat dezvoltarea competențelor de cetățenie activă și de educație pentru o viață sustenabilă şi s-a derulat în perioada 2022-2024. Din proiect au făcut parte Şcoala Gimnazială „Vasile Conta” din Iaşi, coordonatoare a proiectului, alături de școli din Italia, Lituania, Macedonia de Nord, Spania și de un ONG din Turcia care activează în domeniul educației și al voluntariatului.

Scrierea unui astfel de proiect implică un efort considerabil ca şi derularea efectivă a acestuia, însă la final munca tuturor păleşte în faţa beneficiilor educaţionale care lărgesc orizontul elevilor, îmbogăţesc competenţele cadrelor didactice şi consolidează relaţia şcoală - comunitate.

„Beneficiile sunt multe atât în plan personal, cât şi profesional. Pe de o parte, elevii şi profesorii au ocazia să călătorească, să experimenteze şi să cunoască alte culturi, alte sisteme de învăţământ. Am avut elevi care au ieşit pentru prima dată din ţară, unii care au zburat pentru prima dată cu avionul sau unii care au văzut pentru prima dată marea. Au interacţionat cu alţi copii de vârsta lor, au văzut cum se desfăşoară actul educaţional în ţări diferite. Sunt nişte experienţe memorabile pentru ei, cum sunt şi experienţe extrem de benefice pentru profesori care au ocazia să facă schimb de bune practici, să participe la cursuri de formare, să colaboreze cu profesori cu alte viziuni, din alte sisteme de învăţământ, cu alte metode. De multe ori se creează nişte legături care persistă în timp şi dincolo de perioada de derulare a proiectului”, spune doamna profesoară Lorina Stegariu, cadrul didactic care a scris şi coordonat proiectul „Be Smart, Be Green”.

Pentru o şcoală de cartier, cum este „Vasile Conta”, unde învaţă elevi din toate categoriile sociale, unde se pune accent pe incluziune, participarea la un astfel de proiect este cu atât mai preţioasă. Dincolo de aceste beneficii enumerate de prof. Stegariu, datorită activităţilor derulate, a implicării şi deschiderii profesorilor, şcoala a devenit mai atractivă şi mai dinamică pentru elevi, părinţi şi comunitate.

„În cadrul proiectului am abordat patru teme mari, de actualitate și de interes pentru asigurarea dezvoltării durabile: reducerea consumului de resurse; schimbările climatice; conservarea biodi­versi­tății; viața sănătoasă și asigurarea stării de bine. Prin activităţile derulate nu doar le-am făcut cunoscute copiilor anumite noţiuni şi practici, ci le-am dus şi în familie şi comunitate”, a mai subliniat prof. Ţibulcă.

Dialog intergenerațional, politici publice şi responsabilitate

S-au derulat sesiuni de informare, ateliere şi workshopuri cu specialişti în protecţia mediului şi dezvoltare durabilă, însă s-a pus accent foarte mult pe activităţile practice din care elevii şi-au însuşit nişte abilităţi de viaţă pe care altfel nu le-ar fi descoperit decât, poate, mai târziu. „De exemplu, copiii au avut de ţinut un jurnal al consumatorului. Timp de şase luni, împreună cu familia, au monitorizat consumul de resurse: gaz, apă, electricitate, alimente şi au propus câte un plan de reducere a costurilor. Câţi copii de gimnaziu sunt interesaţi de cheltuielile acestea lunare? Iar cu această ocazie au aflat, ca să zic aşa, pe ce se duc lunar banii şi au mai aflat că, dacă sunt responsabili, costurile pot fi diminuate. Acest plan de reducere a costurilor şi de eficientizare a resurselor a fost pus în practică şi la nivelul şcolii”, a mai precizat prof. Stegariu.

A fost încurajat, totodată, dialogul intergeneraţional, elevii având de realizat interviuri cu bunicii pentru a afla cum erau „Anotimpurile de altădată”. „Copiii au discutat cu bunicii şi au aflat cum erau anotimpurile atunci şi, făcând o comparaţie cu ce se întâmplă acum, şi-au dat seama că schimbarea climatică nu este doar un concept, ci o realitate. Mai mult, au aflat lucruri ce ţin de istoria noastră recentă, că am trecut printr-o perioadă comunistă, neagră, când nu aveam căldură şi electricitate pe timp de iarnă, nu exista mâncare în magazine şi alte amănunte pe care le-au aflat din experienţa oamenilor apropiaţi lor şi care i-au impresionat”, a mai subliniat doamna directoare.

Elevii au avut realizări palpabile şi în ceea ce priveşte politicile publice, fapt ce i-a ancorat şi mai mult în conceptul de cetăţenie activă, întărindu-le convingerea că prin implicare îşi pot aduce contribuţia în comunitate şi în societate în general.

„Au făcut o cercetare în comunitate şi au identificat o problemă, respectiv lipsa unei parcări de biciclete în proximitatea şcolii. Această recomandare de politici publice au trimis-o autorităţilor locale şi, deşi nu am primit un răspuns oficial, primăria a amenajat o parcare de biciclete în cartier, foarte aproape de şcoală. Un alt câştig major a fost că am gândit activităţile în aşa fel încât să-i implice pe toţi copiii din şcoală. A existat un nucleu de elevi care la rândul lor au diseminat informaţiile la nivelul claselor şi i-au mobilizat pe colegii lor. La fel, am dorit ca profesorii să participe în număr cât mai mare atât în proiectul „Be Smart, Be Green”, cât şi în celelalte proiecte, promovând un proces transparent. Ca atare, au fost 15 profesori în echipă, fiecare având şansa să intre în contact cu alte sisteme, cu alte metode de predare”, a subliniat prof. Ţibulcă.

Pe parcursul celor doi ani de implementare a proiectului, au fost, de asemenea, întocmite mai multe ghiduri (de reducere a consumului de resurse în locuințe; de plante medicinale; recomandări pentru un stil de viaţă sănătos), precum şi Programa „Educație pentru Dezvoltare Durabilă” - propuneri de lecții pentru diferite discipline. Creaţiile elevilor transpuse într-o carte prietenoasă pentru copiii dis­lexici, expoziţiile virtuale cu proiectele copiilor şi adăposturile pentru animale realizate din produse reciclabile au completat paleta largă de activităţi derulate cu şi pentru elevi.

„Copiii sunt foarte creativi şi ar trebui să-i lăsăm să se exprime mai mult. O bună perioadă de timp aceasta a fost o problemă a învăţământului românesc, respectiv lecţiile clasice: eu predau, elevii ascultă. În ultima perioadă, şi datorită acestor proiecte europene, a resurselor educaţionale care pot fi accesate pe internet, constat că tot mai mulţi profesori sunt dornici să abordeze alte metode de predare, alte tipuri de activităţi care să-i ţină pe elevi conectaţi, să-i determine să-şi dorească participarea activă, să-şi însuşească noţiuni şi să-şi dezvolte abilităţi de viaţă. Pentru că noi pentru asta trebuie să-i pregătim, pentru viaţă”, a subliniat Lorina Stegariu.