Discursul lui Yuval Noah Harari de la Davos din acest an amintește unele previziuni, de acum aproape treizeci de ani, privind evoluția tehnologică și impactul ei asupra omului. Ele se găsesc în cartea „La apusul libertății”, a ieromonahului Hristodul Aghioritul, considerată pe alocuri exagerată la vremea ei. Toate presupusele beneficii enumerate în ambele texte, izbitor de asemănătoare, deși din perspective diferite, sunt argumente menite să aburească mintea omului pentru a-l determina să renunțe de bunăvoie la libertate. Ideea că o societate mai controlată ar putea fi mai lipsită de rău este falsă, pentru că răul este de altă natură.
Spiru Haret, omagiat la 175 de ani de la naştere
În Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române (BAR) a avut loc marţi, 24 februarie, o sesiune omagială dedicată reformatorului învăţământului românesc, Spiru Haret, al cărei amfitrion a fost prof. ing. Nicolae Noica, director general al BAR. Evenimentul a inclus intervenții susținute de reprezentanți ai celui mai înalt for de cultură, ai instituțiilor culturale și ai autorităților publice, fiind abordate teme precum reforma educațională inițiată de Spiru Haret, rolul școlii în societate și rolul educaţiei în asigurarea securităţii interne a României.
Totodată, Biblioteca Academiei Române a organizat vernisajul expoziției „Spiru Haret şi învăţământul românesc”, care va rămâne deschisă în Sala „Theodor Pallady” până în data de 12 martie. Întreaga activitate a lui Spiru Haret şi frânturi din viaţa sa sunt ilustrate prin manuscrise, material epistolar și fotografii de epocă, ce pot fi vizionate de luni până vineri, între orele 9:00 și 14:00.
Spiru C. Haret s-a născut la mijlocul secolului al XIX-lea, la 15 februarie 1851, într-o familie cu rădăcini armene din Iaşi. După ce a terminat şcoala la Iaşi şi Colegiul „Sfântul Sava” din Bucureşti, şi-a continuat studiile în străinătate, ajungând să primească titlul de doctor în matematică şi fizică la Sorbona. A fost profesor de mecanică raţională la mai multe instituţii de învăţământ superior. „În paralel cu cariera sa academică, Spiru C. Haret a fost promotorul pe tărâm legislativ a unei reforme profunde, cu lungi ecouri, a sistemului educaţional din România. Din timpul ministeriatului său la Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice datează creşterea numărului de construcţii dedicate şcolilor, în special a şcolilor primare, secundare şi profesionale”, a transmis, într-un comunicat, Biblioteca Academiei Române.
Spiru C. Haret a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1879, devenind membru titular în 1892. (O.N.)


