Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Educaţie Tineri fără şcoală şi şomeri

Tineri fără şcoală şi şomeri

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie
Data: 30 Ianuarie 2026

Tinerii cu vârsta între 15 şi 29 de ani care nu urmează un program educaţional sau de formare şi nici nu sunt încadraţi profesional reprezintă o categorie socio-economică al cărei procent în România este cu mult peste media europeană. Astfel, potrivit Monitorului Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung Ro­mânia, în anul 2024, unul din cinci ­tineri, sau 19,4% din totalul popu­lației din grupa de vârstă 15-29 de ani, nu era încadrat nici profesional şi nici un era înmatriculat în sistemul de educație. La nivel european, valoarea medie a indicatorului ­NEET era de 11,1%. 

„Decalajul României față de celelalte țări din UE este în creștere: următoarea țară în clasamentul nedorit al proporției NEETs este Italia (15,2%), urmată de Lituania (14,7%) și Grecia (14,2%). La polul opus se situează Țările de Jos, cu 4,9% dintre tineri încadrați ca NEETs, urmate de Suedia (6,3%) și Malta (7,2%)”, se arată în analiza publicată online

Tot în creştere este şi decalajul în funcţie de mediul de rezidenţă, urban şi rural. „Pe fondul relativei stabilități a proporției NEETs în totalul populației de 15-29 de ani, se observă o creștere în zonele rurale, mai ales după 2020 (de la 21,2% la 26,8%), precum și în orașele mici și mijlocii (de la 18,3% la 21,7%). Această creștere a avut loc cu precădere în perioada pandemiei de COVID-19”, mai precizează sursa citată. 

Totuşi, se observă o îmbunătățire semnificativă a situației în orașele mari, unde proporția NEETs s-a înjumătățit între 2013 și 2024 (de la 13,8% la 7,5%).

Un decalaj mare se constată şi pe sexe, procentul tinerelor femei din România care nu sunt nici în educație, nici pe piața muncii este mult mai mare decât cel al tinerilor bărbați: 25,2%, comparativ cu 14%. Cele mai multe persoane incluse în categoria NEETs sunt cele care au absolvit doar studii primare. (O.N.)

Citeşte mai multe despre:   statistica