„... Intrând într-un sat, L-au întâmpinat zece leproşi care stăteau departe...” (Luca 17, 12). Departe de ei au rămas şi Ucenicii, şi cei ce treceau pe cale. Doar El S-a apropiat. I-a chemat la Sine fără
Filmul lui Mungiu & comp., un declanşator al „Amintirilor din Epoca de Aur“
Regizorul Cristian Mungiu a spus, marţi, într-o conferinţă de presă, după proiecţia în avanpremieră a primei părţi a filmului-omnibus „Amintiri din Epoca de Aur“, că echipa producţiei încearcă să afle, prin acest proiect, dacă o comedie despre comunism mai poate aduce publicul la cinematograf. Prima parte a filmului „Amintiri din Epoca de Aur“, formată din patru scurtmetraje, are şi premiera de gală, astăzi, la Bucureşti, iar mâine va avea premiera de gală în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Iaşi.
Cristian Mungiu (foto) a spus că a primit cea mai „curioasă“ confirmare din partea premierului Emil Boc, care „a zis că dacă nu cade Guvernul până joi, vine la premieră“, conform Mediafax. Prima parte din „Amintiri din Epoca de Aur“, lansată cu titlul „Tovarăşi, frumoasă e viaţa!“, va intra în cinematografele româneşti începând cu 25 septembrie. „Tovarăşi, frumoasă e viaţa!“ este format din patru scurtmetraje: „Legenda fotografului oficial“, „Legenda miliţianului lacom“, „Legenda activistului în inspecţie“ şi „Legenda politrucului zelos“. Cristian Mungiu a spus că, „atunci când un film colectiv este onest, se asumă rezultatul în comun“, adăugând că „filmul nu s-a făcut împărţind un tort în patru şi dând fiecăruia o felie, ci printr-un fel de muncă colectivă, dând fiecăruia un episod de care a avut mai multă grijă“. „Filmul poate fi văzut ca un singur film, nu ca o suită de episoade cu suişuri şi coborâşuri, cum e cazul la multe filme de genul ăsta, şi, din punctul meu de vedere, (aceasta, n.r.) e cea mai mare realizare a lui“, a mai spus Mungiu. „Am considerat normal să nu vorbim fiecare despre «episodul meu», ci despre filmul pe care l-am realizat împreună şi cred că este un bun exerciţiu de luptă cu orgoliul de autor“, a mai spus Mungiu. Acesta a adăugat că el, Ioana Uricaru, Răzvan Mărculescu şi Hanno Hofer au fost colegi de şcoală, iar Constantin Popescu este primul regizor care a făcut un film după un scenariu scris de el. „Am încercat să luptăm cumva împotriva titlului pe care ni l-am ales noi, pentru că titlul ăsta îi sperie pe oameni, care cred că despre Epoca de Aur nu poţi să vorbeşti decât în drame“, a spus Mungiu, adăugând că a aflat, în perioada în care a realizat caravana cu filmul „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile“ prin ţară, că există un mare interes al publicului pentru cinema. „Am promis atunci că următorul film pe care am să-l regizez va fi ceva de râs (...), şi atunci am venit cu filmul acesta“, a spus regizorul, premiat cu Palme dâOr, la Festivalul de la Cannes, în 2007. „Am avut impresia că, având succes cu filmul acesta de autor („4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile“, n.r.), trebuie să fac ceva şi pentru publicul din România şi să produc un film care eu consider că ar trebui să fie la un nivel normal de public de sală în România“ a spus acesta. Filmul ilustrează cele mai cunoscute legende urbane din România, unele dintre ele fiind adevărate („Povestea fotografului oficial“, „Legenda activistului în inspecţie“ şi „Legenda miliţianului lacom“ - ultima fiind prezentată în revista miliţiei din acea vreme, „Pentru patrie“, n.r.). Regizorul a spus că, împreună cu Hanno Hofer, a luat decizia de a publica restul de legende urbane pe care le-au adunat şi, mai mult, de a face un concurs de legende urbane pe site-ul filmului: amintiridinepocadeaur.ro. Aceste legende vor putea fi, eventual, ilustrate într-un nou film. „Eu am vrut să propun colegilor mei un film despre efectele secundare asupra omului de rând“, a spus regizorul despre intenţiile sale. „N-am vrut să vorbesc despre sistem. Cred că filmele făcute de generaţia noastră se deosebesc de cele făcute despre comunism în anii â90, prin ton, prin faptul că nu vorbesc deschis despre sistem, prin faptul că vorbesc despre poveşti care ni s-au întâmplat nouă, dar nu sunt comentarii despre sistem, sunt poveşti“, a adăugat acesta, mărturisind că „Amintiri din Epoca de Aur“ vrea să fie „un omagiu şi o revizitare a perioadei de atunci“. Mungiu a mai spus că a trebuit să îşi depăşească statutul public pe care l-a căpătat după lansarea filmului „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile“, când lumea a crezut că a câştigat foarte mulţi bani. Astfel, acesta s-a aflat în situaţia de a i se cere 20.000 de euro pentru o poezie patriotică din anii â60. Mungiu a spus că una dintre cele mai scumpe investiţii în refacerea atmosferei epocii a fost „închirierea“ găinilor, din episodul „Şoferul de găini“, ce va fi prezentat în a doua parte a „Amintirilor“. Bugetul total al filmului a fost de aproximativ 1 milion de euro. „Amintiri din Epoca de de Aur“ a avut premiera mondială la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes, după care a deschis numeroase evenimente de gen. Unii spectatori „râdeau cu câteva secunde după ce râdeau cei ce ştiau limba română“ din cauza subtitlurilor, anumiţi spectatori râdeau la scene pe care echipa filmului nu şi le-ar fi imaginat ca fiind amuzante. Mungiu a spus că cel mai bun public al său, la festival, a fost cel al comunităţii de români din străinătate. „Am observat în străinătate că filmul funcţionează ca un declanşator - nu mai e important filmul pe care-l vezi, pentru poveştile care se spun, ci pentru cele pe care ţi le aduci aminte. Cel mai bun public al acestui film este alcătuit din comunităţile de români care locuiesc în străinătate. Oamenii aceia lăcrimează înainte să intre în sală şi râd de la generic pentru că vin cu o aşteptare de a li se povesti ceva de România pe care au părăsit-o“, a spus Cristian Mungiu, conform Agerpres. Cea de-a doua parte a „Amintirilor din Epoca de Aur“, „Dragoste în timpul liber“, va rula în cinematografele româneşti din 23 octombrie. A doua parte este compusă din „Legenda vânzătorilor de aer“ şi „Legenda şoferului de găini“. Filmul-omnibus este regizat de Ioana Uricaru, Hanno Hoefer, Răzvan Mărculescu, Constantin Popescu şi Cristian Mungiu, acesta din urmă semnând şi scenariul.