Iașii Marelui Război, „fotografia” unei epoci

Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” (UMF) din Iași a sărbătorit, la sfârșitul săptămânii trecute, 138 de ani de la înființare. Anul acesta, manifestările aniversare au avut rolul de a evoca perioada dificilă traversată de universitarii ieșeni, implicit de mediciniști, acum 100 de ani, când Iașii au fost, pentru aproape doi ani, „capitală de război”.

Evenimentul aniversar a debutat cu discursul solemn al prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul universității, în Aula „George Emil Palade” a UMF Iași. A urmat conferința despre implicarea Iașilor în Marele Război, susținută de prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, cercetător principal la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași.

Cunoscutul istoric a evocat, cu har și căldură, imaginea orașului de acum o sută de ani, aflat sub teribila presiune a responsabilității pe care rolul de capitală i‑o impunea și a unui val de populație căruia cu greu i‑a putut face față.

„Iașiul a ajuns atunci la un nivel de suprapopulare greu de imaginat astăzi. Orașul nu era pregătit să primească aproape 300.000 de refugiați, în condițiile unei splendide dezorganizări, iar sintagma îi aparține generalului Henri Berthelot. Dar Iașiul a fost o gazdă bună. (...) Cam astea erau pulsiunile vieții publice ieșene de atunci: de la disperarea asigurării traiului zilnic, de a găsi alimente, de a găsi lemne de foc, până la momentele de exaltare, atunci când Statele Unite au intrat în război. Apropo de acest lucru, vreau să vă spun că Teiul lui Eminescu, din Copou, a fost păzit de o gardă militară, pentru că lumea, în disperare, tăia orice urmă de copac pentru a se încălzi”, a conturat profesorul Turliuc dimensiunea acelei dramatice perioade.

Însă, dincolo de efortul colosal de a găzdui și hrăni o asemenea populație, orașul a avut un rol crucial în ceea ce a însemnat pregătirea întregirii țării: modificările aduse Constituției, votarea reformelor agrară și electorală, împroprietărirea țăranilor, primirea delegațiilor bucovinene și transilvănene. „În felul acesta, n‑avem de‑a face doar cu Iași ca o capitală‑simbol, într‑o perioadă de restriște, tragică, tensionată, într‑o perioadă în care speranța era o marfă rară și foarte mulți erau sceptici și pesimiști”, a precizat istoricul.

Amintind de efortul medicilor ieșeni în timpul Marelui Război, cercetătorul Cătălin Turliuc a vorbit și despre imensul număr de vieți omenești pierdute în epocă din pricina epidemiei de tifos exantematic. „România a pierdut, spune Nicolae Iorga, 800.000 de oameni, în Războiul pentru Întregirea Neamului. Pe front, vreo 300.000. Restul au murit de tifos. Mulți dintre ei pe străzile Iașiului, care «furnizau» câte 300‑400 de morți pe zi”. Una dintre cele mai cunoscute victime ale epidemiei a fost celebrul medic francez Jean Clunet, sosit la Iași în cadrul Misiunii sanitare ce a însoțit Misiunea Militară Franceză în România, condusă de generalul Berthelot.

Tot în Aula „George Emil Palade” au fost lansate două volume publicate la Editura „Gr. T. Popa” a UMF Iași, sub genericul „Etica memoriei”, semnate de una dintre personalitățile marcante ale Iașilor de acum un secol, marele urolog român Mihai Ștefănescu Galați - „Răniți și ranițe. Chirurgia Marelui Război” și „Amintiri din Marele Război”.

Cele două volume unul de specialitate, celălalt de memorii - au fost editate și prefațate de dr. Richard Constantinescu, autor cunoscut în spațiul medical românesc pentru preocupările sale legate de Istoria Medicinei. îPrima cuprinde traduceri referitoare la ce trebuie să facă un chirurg pe front; este o carte scrisă cu entuziasm, care prefigurează Marele Război și care arăta că trebuie să fim pregătiți. Iar cea de amintiri este una a deznădejdii. Aceste cărți sunt foarte importante pentru că Amintirile din război a lui Ștefănescu‑Galați arată, de fapt, și s‑a spus aici foarte frumos, numărul morților inutili”, a apreciat Cătălin Botoșineanu, cercetător la Arhivele Naționale Iași.

În final, în incinta Muzeului de Istorie a Medicinei a avut loc un dublu vernisaj: cel al expoziției fotodocumentare dedicată memoriei profesorului Jean Clunet (1878‑1917), medic maior în Misiunea medicală franceză ce a însoțit Misiunea Militară, coordonată de generalul Henri Matthias Berthelot, în România, în perioada 1916‑1917, dar și cel de pictură, al Alexandrei‑Cecilia Ruja, studentă a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, cu tematică inspirată din volumele semnate de Mihai Ștefănescu Galați.

Un alt moment important al evenimentului a fost lansarea seriei noi a celebrei reviste „Însemnări ieșene”, înființată în urmă cu 81 de ani, la Iași, de marele profesor medicinist Grigore T. Popa, cel al cărui nume îl poartă astăzi Universitatea de Medicină și Farmacie.