Sfinții și eroii credinței, evocați în Parlamentul României

Pentru prima dată în epoca postdecembristă, Parlamentul României a fost gazda unui eveniment spiritual și cultural unic, dedicat sfinților închisorilor, conferința „Cultură națională și eroii credinței”. Cei care au suferit ani grei de pușcărie din motive ­politice și religioase au fost elogiați prin zeci de evocări academice și de suflet de către personalități de prim rang ale vieții culturale, bisericești și politice. Tot lor le-a fost dedicat, la finalul lucrărilor, un moment artistic susținut de naistul Nicolae Voiculeț însoțit de taraful său, de solista Maria Coman și Corul Koinonia al Episcopiei Severinului și Strehaiei, precum și de Grupul psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale, condus de arhid. Mihail Bucă, concertul fiind prezentat de deputatul Ramona Ioana Bruynseels. 

Lucrările au fost deschise de ministrul culturii, Natalia Intotero, care a adresat un scurt cuvânt, iar inițiatorul con­ferinței, Mihail Neamțu, preșe­dintele Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaților, a vorbit despre importanța culturii și spiri­tualității în consolidarea identității naționale. Cei 16 sfinți români mărturisitori, recent canonizați de Biserica Ortodoxă Română, au fost evocați de delegatul la eveniment al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, consilierul patriarhal Răzvan Mihai Clipici. Preotul romano-catolic Francisc Ungureanu a adresat un cuvânt din partea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București.

Prelegerile au continuat cu o lucrare despre perspectivele istorico-filologice ale cuvintelor mucenici, martiri și mărturisitori sus­ținută de patrologul Dumitru Carabaș, lector la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din Constanța. Istoricul Adrian-Nicolae Petcu, membru al Colegiului Național de Studiere a Arhivelor Securității, a vorbit despre sursele și interpretarea lor în demersul cercetării arhivelor cu privire la sfinții și mărturisitorii creș­tini-ortodocși în perioada comunistă. Membru în același colegiu, istoricul Laszlo Csendes a prezentat tema „Curaj și smerenie în Biserica evanghelică sinodal-presbiterială din România în epoca ideologiilor totalitare extremiste”. Despre biografia Monseniorului Vladimir Ghika a vorbit pr. Francisc Ungureanu, care este și directorul postului Angelus TV.

Sfântul Părinte Mărturisitor Dumitru Stăniloae a fost evocat de pr. Gheorghe Holbea, confe­rențiar la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București. Profesor la aceeași facultate, dar și istoric, pr. Mihail Săsăujan a arătat că presa bisericească interbelică semnala adesea opiniei publice pericolul comunismului, relatând fapte din Rusia bolșevică. Pr. Vasile Gordon, profesor la Facultatea de Teologie Orto­doxă a Universității din Bucu­rești și la cea din Cluj-Napoca, a vorbit despre rolul intelectualilor laici, ca promotori ai credinței creștine, în închisorile comuniste, dar și în societate, în general. „Sinceritatea mărturisirii credinței la Nicolae Steinhardt” a fost tema evocării susținute de pr. con­ferențiar Vasile Crețu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București. Octavian Gordon, clasicist și traducător, lector la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București, l-a evocat pe părintele mărturisitor Gheorghe Drăgulin într-o „mărturie despre adevărata mucenicie”.

Emoționantă pentru partici­panți a fost prezența și rostirea caldă a supraviețuitoarei închisorilor comuniste, dr. Galina Răduleanu.

Despre viața mărturisitoare în vremurile cumplite ale comunismului și despre poezia misionară a lui Traian Dorz a fost vorba în prelegerea părintelui Constantin Necula, conferențiar la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Univer­sității din Sibiu.

Istoricul George Damian l-a evocat pe sociologul Anton Golo­penția, iar etnologul Costion Nicolescu, cercetător la Muzeul Țăranului Român și bine cunoscut eseist, a introdus audiența în lumea de frumusețe a celor doi mari oameni de cultură și spirit Ernest Bernea și Horia Bernea.

Pastorul Nicolae Geantă, profesor la Liceul „Constantin Istrati” din Câmpina, a susținut tema „Richard Wurmbrand, martirul viu al temnițelor comuniste”. Tot pe Wurmbrand l-a evocat și Cornel Dărvășan, teolog și jurnalist, lector la Facultatea de Științele Comunicării a Univer­sității din București.

„Nil Dorobanțu, cu biserica-n spinare, nebun întru Hristos” a fost comunicarea avocatului Florentin Țuca, în timp ce dr. Mircea Pușcașu l-a evocat pe un alt pătimitor din temnițele comuniste, părintele Iustin Pârvu. „Între istorie, memorie și justiție în tranziție: Dosarele serviciilor secrete în comunism și gestiunea lor postcomunistă. Studiu de caz: părintele Daniil Sandu Tudor” a fost titlul prelegerii prezentate de Carmen Ciornea, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din Constanța.

Personalitatea luminoasă a părintelui Constantin Galeriu a fost adusă în atenție de senatorul Andrei Emil Dîrlău. Un monah care a suferit în închisorile comuniste a fost părintele Sofian Boghiu, iar smerenia, discreția și echilibrul său au fost arătate de jurnalistul Cristian Curte de la Radio România. Patrologul Marius Portaru a vorbit despre profesorul de teologie Teodor M. Popescu, un alt mărturisitor al credinței în vremurile atee ale comunismului. Biofizicianul Virgiliu Gheorghe a vorbit despre mai mulți dintre sfinții închisorilor: părintele Sofian Boghiu, Teodor M. Popescu, părintele D. Stăniloae, dar și despre soția acestuia, Maria Stăniloae. Pr. Florin Tomoioagă l-a evocat pe Sfântul Părinte Dumitru Stăniloae din perspectiva supra­viețuirii prin teologie în universul concentraționar. „Dumitru Stăniloae - iubire și evidență sau Lumina Duhului Ortodox Român” a fost titlul lucrării prezentate de pastorul Iacob Coman.

Publicistul Silviu Man l-a adus în atenție pe scriitorul Ion D. ­Sîrbu și „metoda” lui împotriva sistemului. Cristi Șelaru, consilier la Institutul Național de Statistică, a prezentat o lucrare cu o temă de reflecție: „Ortodoxia și secularizarea, o realitate sau o percepție?”. Lucrările con­ferinței au fost moderate de Alexandru Mihăilă, biblist, con­ferențiar la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Univer­sității din București.

Ultima parte a evenimentului s-a derulat sub genericul „Dincolo de ideologie: putere versus iubire” în care deputatul Mihail Neamțu i-a provocat la dialog pe părintele Constantin Necula și pe avocatul Florentin Țuca.

În loc de concluzii redau cuvintele inițiatorului conferinței, Mihail Neamțu, care a spus: „Trebuia să marcăm momentul canonizării celor 16 sfinți români și într-o instituție laică, precum Parlamentul. M-am gândit că în Sfatul Țării ne-a mers prost și pentru că nu i-am luat pe acești sfinți drept modele. Vă mărturisesc că și astăzi mă lupt ca să fac din sala Comisiei pentru cultură o sală cu denumirea simplă și clară «Nicolae Steinhardt» și n-am reușit încă să obțin aprobarea. Ne-am întâlnit în Parlament peste 40 de voci ale teologiei, ale istoriei, ale eseisticii românești, voci ale societății civile, voci din spațiul politic, dar și din spațiul clerical, pentru a vorbi despre sfinții închisorilor. Acest lucru nu s-a mai întâmplat în acești ultimi 35 de ani. Simplul fapt că au putut fi pomenite aici personalități aproape neștiute, cum este cazul sfântului nebun întru Hristos, Nil Dorobanțu, îmi dă sentimentul că a meritat tot efortul acesta. Altminteri, ne propunem să continuăm în Parlamentul României șirul unor asemenea evenimente pentru că acești sfinți «sunt un nor de mărturii» și norul include foarte multe picături, iar eu cred că România se va face bine abia atunci când va reuși să înlocuiască disprețul și deriziunea cu admi­rația și cu emulația. Când vei începe și tu să trăiești ca și cei de odinioară pe verticală, nu doar pe orizontală, tu ca român, tu ca om, tu ca și cetățean, te vei situa altfel în istorie”.