Singurul spital multidisciplinar al Bisericii împlineşte 17 ani de la înfiinţare, iar la început de februarie Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a binecuvântat lucrările de renovare şi modernizare realizate la Spitalul „Providența”. Condițiile de îngrijire a pacienților sunt acum la cele mai înalte standarde, adăugându-se preocupării continue şi empatiei cu care participă întreg personalul medical, auxiliar şi administrativ la procesul terapeutic al bolnavilor. Managerul instituţiei medicale, Marinel Talpeş, ne-a vorbit cu această ocazie despre evoluţia în timp a spitalului, serviciile oferite şi planurile de viitor puse sub semnul medicinei de bună credinţă.
Astăzi, 20 februarie, sărbătoriţi 17 ani de existenţă; vorbiţi-ne pentru început despre cum s-a născut Spitalul „Providenţa”.
În anul 2000, după multe demersuri, s-a reuşit înfiinţarea Centrului Medical „Providenţa” la iniţiativa şi prin purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Ulterior, în 2008, sub îndrumarea şi cu susţinerea Părintelui Mitropolit Teofan, s-a înfiinţat spitalul cu sediul aici, în şos. Nicolina 115, Iaşi, cu o structură aprobată de 45 de paturi. În 2012, spitalul a evoluat la 102 paturi şi s-a construit încă un etaj, pentru că cererea a devenit tot mai mare.
Atât spitalul, cât şi policlinica „Providenţa” reprezintă un vârf de lance în această ramură medicală a Bisericii, putem spune că este un proiect-pilot, deoarece în Patriarhia Română nu mai există un alt spital multidisciplinar. Nu mai există un altul din cauza unui vid legislativ, în sensul că unităţile de cult nu au mai avut posibilitatea ulterior să înfiinţeze spitale, ci doar ambulatorii de specialitate. De anul trecut însă situaţia s-a schimbat graţie unui ordin de ministru, care prevede că şi unităţile de cult pot să înfiinţeze, ca orice altă regie din ţara aceasta, spitale multidisciplinare.
De cât timp vă aflaţi la conducerea spitalului?
În urmă cu 12 ani, în 2013, am primit cu mare responsabilitate şi onoare această misiune; spitalul avea oarece dificultăţi, astfel s-a decis că este necesar un nou plan de management. După un îndelung proces de recrutare, am fost eu cel ales, iar Înaltpresfinţitul Părinte Teofan a dorit să pornim pe noul drum cu multă înţelepciune şi m-a trimis la cursuri; am văzut şi alte instituţii medicale atât din zona privată, cât şi din cea publică. Însă în evoluţia mea a contat foarte mult domnul doctor Pavel Chirilă, care mi-a vorbit despre spitalul creştin, am stat chiar câteva săptămâni la Centrul de paliaţie „Sf. Irina” din Voluntari pentru a vedea cum funcţionează totul. Am aflat atunci multe lucruri utile care mi-au influenţat, în timp, atât evoluţia mea, cât şi pe cea a spitalului.
Servicii decontate şi şapte specialităţi medicale
Iar în timp spitalul a evoluat nu doar ca număr de paturi, ci şi ca standarde de calitate.
Da, pot spune că suntem un spital acreditat, cu standarde noi de acreditare, ne regăsim printre spitalele din România care ocupă locuri fruntaşe. Peste 80% din serviciile din portofoliul nostru sunt decontate prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar pacientul nu trebuie să aibă nici o problemă în a accesa serviciile noastre.
Faptul că avem eticheta de spital privat este, dacă vreţi, o confirmare în plus a faptului că oferim pacienţilor standarde dintre cele mai ridicate, de la calitatea umană şi profesională a cadrelor medicale şi până la aparatura performantă, de la masă şi până la condiţiile de cazare.
Ce servicii oferă Spitalul „Providenţa”?
Spitalul are şapte specialităţi: Terapie Intensivă (ATI), Chirurgie generală, Oftalmologie, Cardiologie, Gastroenterologie, Medicină internă şi Recuperare medicală. Iar ca suport al acestora există la parterul spitalului o zonă de ambulatoriu, cabinete cu 12 specialităţi medicale în care se fac primele consultaţii. De asemenea, în Policlinica „Providenţa”, cu punctul de lucru în proximitatea Catedralei Mitropolitane, sunt 24 de specialităţi medicale şi chirurgicale.
Avem propriul laborator de analize medicale, care oferă peste 360 de mii de investigaţii anual, şi serviciul de radiologie unde oferim explorări cu ajutorul echipamentelor performante, precum ecografe, aparatele de osteoporoză Dexa, aparatul de mamografie digitală cu tomosinteză 3D, care este de top în regiunea Moldovei. De asemenea, Computerul Tomograf îşi dovedeşte pe deplin utilitatea, deservind toate compartimentele de acuţi şi care funcţionează aproape continuu. Doar anul trecut s-au făcut peste 2.500 de investigaţii, iar anul acesta cred că vom ajunge la 3.000 de explorări CT.
În ultimii zece ani, serviciile medicale aproape s-au înzecit. Ca să vă ofer o imagine de ansamblu, anul trecut, prin „Providenţa” (policlinică, spital şi fundaţie) au trecut peste 155 de mii de oameni, am avut înregistrate 77 de mii de CNP-uri individuale. Raportat la populaţia judeţului Iaşi, asta înseamnă că aproximativ unu din zece oameni vine anual la „Providenţa”, iar unu din trei adulţi 50+ trece pe la „Providenţa” o dată pe an. Însă avem pacienţi din întreaga Moldovă, din judeţe aflate la graniţa de vest şi chiar din străinătate.
Sunt cifre impresionante care confirmă o mare reuşită ce vă şi responsabilizează...
Sigur, e o mare bucurie când vedem că suntem investiţi cu atâta încredere din partea oamenilor. Feedbackurile pacienţilor ne obligă să avem o conduită proactivă, colegii medici, ceilalţi membri ai corpului medical şi administrativ trebuie să fie amabili, răbdători. Există o preocupare permanentă din partea noastră pentru a înconjura pacientul cu cât mai multă grijă, afecţiune, umanitate, dragoste, iar pacientul cred că simte acest lucru... cifrele vorbesc de la sine.
„Pacientul îşi doreşte ca omul care face actul medical să pună suflet”
Cu ce se deosebeşte Spitalul „Providenţa” faţă de alte instituţii medicale din zona privată şi de stat?
În general, pacientul vine trup şi suflet la medic, însă prezintă doar nişte nevoi somatice în baza cărora se pune un diagnostic, îi este prescrisă o schemă terapeutică. Aici, medicii noştri şi-au dezvoltat în timp abilitatea de a identifica şi celelalte semnale, de ordin sufletesc, pe care pacientul le transmite printr-un alt tip de limbaj. Privind pacientul în întregul lui - trup, minte şi suflet - medicii îşi dau seama că ar putea avea nevoie, în afară de un tratament, şi de un psiholog creştin, de un preot capelan, un nutriţionist creştin sau chiar asistent social, pentru că sunt multe cazuri când este necesar să prelungim acest braţ al binefacerii, care să meargă până în parohia din care provine persoana respectivă. De exemplu, un pacient poate reveni pentru că o boală i se reactivează din cauza condiţiilor precare în care trăieşte, din cauza faptului că nu are o educaţie pe partea aceasta nutriţională.
În acelaşi timp, un om suferind îşi doreşte să fie în siguranţă, are nevoie de îndrumare corectă, spaţii curate şi aparatură modernă, să fie ascultat, cercetat şi tratat cu răbdare, dar cel mai mult îşi doreşte ca omul care face actul medical să pună suflet. Astfel, cât stă în spital, pe lângă actul medical realizat la cele mai înalte standarde, dorim să-i oferim şi sentimentul acesta de siguranţă, iar curăţenia, liniştea, comportamentul personalului medical sunt la înălţime.
Vă axaţi mult şi pe partea aceasta de prevenţie şi de educaţie medicală...
Da, ne dorim ca pacientul să contribuie activ la starea lui de sănătate, să conştientizeze că mai bine previi decât să tratezi, şi facem eforturi mari şi pe partea aceasta de educaţie medicală: a screeningului pentru diferite boli, care dacă sunt depistate în faze incipiente sunt vindecabile, a stilului de viaţă sănătos, a alimentaţiei potrivite, care vine în completarea tratamentului medicamentos. De aceea, în spital au loc regulat ateliere cu diferite tematici: nutriţie, art-terapie, hand-made, de informare cu privire la drepturile sociale pe care le au oamenii în comunitate şi, foarte important, seri duhovniceşti necesare pentru întărirea credinţei vindecării şi săvârşirea Sfintei Liturghii, a Tainei Sfântului Maslu, atât de folositoare creștinilor bolnavi sufletește sau trupește.
De asemenea, pe fiecare etaj avem amenajată şi o minibibliotecă, de unde pacienţii pot împrumuta o carte pe care o returnează la externare, ocupându-şi astfel timpul cu ceva folositor. Sunt lucruri mici care pot face o diferenţă mare în ceea ce priveşte modul în care pacientul percepe actul medical.
Care sunt lucrările de modernizare binecuvântate de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit la început de februarie?
În ultimii ani s-au realizat mai multe lucrări care au schimbat la faţă spitalul nostru: clădirea principală a fost anvelopată şi modernizată, a fost înfrumuseţată la interior şi exterior, am regândit spaţiile astfel încât să oferim pacienţilor şi aparţinătorilor zone de primire generoase, cu spaţii de aşteptare relaxante. S-au construit parcări pentru angajaţi şi pentru aparţinători, s-a amenajat spaţiul exterior, cu zone de plimbare, un foişor unde vara se desfăşoară chiar atelierele amintite; avem o grădină cu fructe de pădure cu două-trei producţii pe an, unde şi pacienţii au acces.
Prin toate acestea dorim să creăm un duh al instituţiei, care să fie complementar actului medical şi care să ajute terapeutic pacienţii.
Ce planuri de viitor aveţi?
Acum că ne-am atins potenţialul, dorim să menţinem calitatea serviciilor şi să multiplicăm activitatea noastră. Avem în plan să construim o clădire modernă care să găzduiască un ambulatoriu cu 20 de cabinete medicale, cu o zonă de radiologie care să completeze ceea ce avem acum, inclusiv cu un RMN, apoi cu o zonă de recuperare medicală şi cu o sală de microchirurgie. Pentru ambulatoriu sperăm să obţinem anul acesta autorizaţia de construcţie şi să începem lucrările anul viitor.
De asemenea, vom construi alte trei clădiri în care vom înfiinţa o maternitate, un hospice cu 60 de paturi şi un spital multidisciplinar, care să-l completeze pe cel de acum. Este un plan ambiţios care se va întinde pe mai mulţi ani, dar pe care nădăjduim, cu ajutorul lui Dumnezeu, să-l ducem la bun sfârşit.
