Crez În poezie mă încred ca într-un înger Care îmi știe viața pe de rost Îmi îngăduie să mă închin oricărui zeu Îmi este Dumnezeu, pe pământ și în cer. Cred în poezia care nu îmi cere bir
POEZIE: Mihai Mandaj
Fecioara Maria
Un vuiet nepământesc pătruns
În lăcașul Mariei Fecioara
A adus vocea Bunului Dumnezeu.
Smerită fiind, s-a rugat în genunchi
La făptura stelară.
Maică prea sfântă, care l-ai zămislit
Pe Iisus, fiul tău cel drag,
Cea mai dulce și frumoasă -
Îngerul Gabriel te-a înștiințat
Că vei naște un Împărat!
Iartă-ne de ale noastre păcate,
Ca să ne cerți și să ne îndrumi,
Credința noastră să o îndrepți
Spre înalte culmi;
Să fim mai drepți, să fim mai buni!
Cu lacrimi fierbinți de sânge
L-ai strigat când El era pe cruce,
Dar după trei zile a înviat
Și atunci cu toții ne-am bucurat:
Hristos a înviat, Hristos a înviat!
Ai venit la Fatima și te-ai arătat
Copiilor sărmani pe înserat,
La Lourdes lui Bernadette i-ai vorbit,
Și glasul tău cel minunat
Peste tot s-a auzit.
Ai venit pe o corabie în aval la Muntele Athos
Și apele erau învolburate, dar s-au liniștit,
Ai urcat pe munte și cu har ai slujit,
A dispărut ingenuu, la semn, deodată Eos,
Călugării toți, în genunchi
Închinându-se, te-au preamărit.
Și inima ta, în semn de cruce,
Se înclină apostolilor care
Prin Dumnezeu aduce
Credință și biruință mare.
Slavă Ție, Tată,
Slavă ție, Maică,
Slavă Sfintei Cruci!



.jpg)