Primăvară frumoasă Stoluri după stoluri din aripi grele bătând, Păsările se-ntorc iarăși la noi acasă. Priveliști din alte țări în ochi aducând, Doamne Iisuse Hristoase, primăvară
16 Apr, 2026
POEZII: Mihaela Aionesei
simt cum Te apropii
după sunetul ierbii
care sărută
urmele paşilor nevăzuţi
după liniştea sălciilor
neputincioase
cerul ca o pâine se frânge
de prea multă lumină
în mijlocul lanului
flămânzi rămân
doar cei surzi şi orbi
primăvara cu suflet pe buze
mai întâi a fost un singur păstor şi un fluier
câţiva miei şi-o mare învolburată
până în măduva pământului s-a auzit
păsările au amuţit
izvoarele s-au ascuns în munte
pădurea toată a căzut pe gânduri
a urmat un zvon de clopote
lanţuri
un arbore de spini
nestăvilita gloată
şi…
pietrele au plâns
când cerul s-a surpat întâia oară
au trecut păduri au secat ape
şi mulţi păstori au învăţat să cânte
dar numai doina unuia se auzea
din osul cerului
de-atunci în fiecare an
cu sufletul pe buze
primăvara şi un miel rătăcit
la piciorul crucii aşteaptă
în plânsul sălciilor
se zbate vinerea neagră
când în tăcerea
cea mai desăvârșită
trupul Lui înlocuiește
lemnul Crucii așteptând
din oul înroșit sub patimi
cu pace să ieșim
și să renaștem.
