În urmă cu 35 de ani, pe 22 decembrie 1989, era înlăturată ultima dictatură est-europeană de sorginte comunistă - cea din România. A fost un moment de mare tensiune socială, dar și un timp marcat de
Măsuri pentru reducerea abandonului şcolar cu 6%
Guvernul a aprobat Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a şcolii, un document ce conține măsuri ce vor fi implementate în următorii cinci ani care să ducă, în final, la reducerea abandonului şcolar cu 6 procente, de la 17,3% în 2013 la 11,3% în 2020. Autoritățile își propun să asigure accesul fiecărui copil la o formă de învățământ sau formare profesională cel puțin până la vârsta de 16 ani și absolvirea clasei a X‑a.
Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a şcolii a fost aprobată de Executiv, acest document conține o serie de mecanisme şi măsuri ce vor fi implementate în următorii cinci ani pentru reducerea procentului tinerilor cu vârsta între 18 și 24 de ani care au finalizat cel mult clasa a VIII-a şi nu urmează nici o altă formă de şcolarizare sau formare profesională. Astfel, autoritățile vizează reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii cu șase procente, de la 17,3% în 2013 la 11,3% în 2020, atingând astfel ținta asumată de România în cadrul Strategiei Europa 2020. Datele din 2013 plasau România pe locul al cincilea în Uniunea Europeană, singurele țări cu o rată mai mare de abandon şcolar fiind Italia, Portugalia, Spania și Malta. îTinerii care părăsesc prematur școala sunt predispuși riscului asociat șomajului sau celui de a câștiga mai puțin odată ce găsesc un loc de muncă. Estimările legate de competențele necesare în Europa arată că, în viitor, doar unul din 10 locuri de muncă va putea fi accesat de către o persoană care a părăsit timpuriu școala”, se arată în documentul elaborat în cadrul unui grup de lucru al Ministerului Educației și Cercetării Științifice din care au făcut parte toate instituțiile reprezentative din sistemul de educație.
Abandonul şcolar este un fenomen mai des întâlnit în special în comunitățile rurale, în rândul tinerilor care provin din familii cu venituri modeste, în rândul comunităților de romi și alte minorități. De asemenea, cei mai mulți elevi care au repetat cel puțin un an au abandonat, într-un final, prematur şcoala fără să obțină o diplomă.
Strategia își propune să asigure accesul fiecărui copil la o formă de învățământ sau formare profesională cel puțin până la vârsta de 16 ani și absolvirea clasei a X‑a.
Strategia este construită pe patru piloni, fiecare având programe reprezentative ce vor fi derulate. Astfel, pentru asigurarea accesului la educație și o educație de calitate pentru toți copiii, se vor urmări două programe reprezentative, respectiv creșterea accesului la îngrijire și educație timpurie a copiilor (care își propune să consolideze extinderea educației timpurii a copiilor, în scopul finalizării învățământului preșcolar - 3‑6 ani, dar și extinderea furnizării de servicii de educație timpurie pentru copiii sub 3 ani) și asigurarea unui învățământ primar și gimnazial de calitate - program ce se va concentra pe dezvoltarea alfabetizării funcționale și a competențelor-cheie ale elevilor, dar și pe consolidarea formării continue a cadrelor didactice.
Pilonul doi, Asigurarea finalizării învățământului obligatoriu de către toți copiii, va urmări derularea a două programe prin intermediul cărora vor fi identificați copiii aflați în situații de risc de a abandona școala (extinderea măsurilor de prevenire și remediere, inclusiv a programului îȘcoală după școală”). Un alt program vizează creșterea atractivității, calității și relevanței învățământului profesional și tehnic, inclusiv prin extinderea oportunităților de învățare la locul de muncă, se mai arată în documentul aprobat de Guvern. De asemenea, autoritățile vor finanța programe care să ofere şansa reintegrării în sistemul educațional a persoanelor care au părăsit timpuriu școala. (Oana Nistor)