Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură O biserică de lemn din Muzeul Satului va fi resfinţită

O biserică de lemn din Muzeul Satului va fi resfinţită

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie și Cultură
Data: 09 Noiembrie 2009

Directorul general al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, Paula Popoiu, a spus, în cadrul Sesiunii Naţionale de Conservare-Restaurare „Doina Darvaş“, desfăşurată la Sala Multimedia a Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN), că intenţionează să resfinţească biserica de lemn din satul Răpciuni (Neamţ), aflată în patrimoniul muzeului şi inaugurată în primăvară.

„Vrem să resfinţim această frumoasă biserică şi, în acest sens, am discutat cu Patriarhia“, a spus Paula Popoiu, menţionând că doreşte ca „în acest lăcaş să se oficieze Sfânta Liturghie şi, nu foarte des, să se boteze şi să se cunune, evenimente care vor da viaţă şi vor spori funcţionalitatea acestui muzeu“, conform Agerpres. Datând din 1773, biserica din satul Răpciuni (Neamţ), care a fost transferată Muzeului Satului, în 1957, ca urmare a începerii construcţiei barajului hidroenergetic de la Bicaz, a fost restaurată pe baza unui proiect arhitectural elaborat de Niels Auner, în 2006, lucrările începând în 2007 şi durând şapte luni. A doua etapă a constat în restaurarea picturii murale pe o suprafaţă totală de 214 mp, care a durat aproximativ un an, intervenţii anterioare acestui proces fiind făcute, potrivit specialiştilor, în 1820 şi în 1834.

Numeroase, în trecut, în regiunile montane, lăcaşurile de cult din lemn sunt considerate unanim, în prezent, monumente, o parte dintre ele devenind repere de cultură şi civilizaţie ţărănească. Între acestea, cu o valoare de patrimoniu incontestabilă sunt bisericile aflate la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, precum cele din Dragomireşti - Maramureş, 1727, din Răpciuni - Neamţ, 1773, biserica din Timişeni, Gorj, 1773, şi biserica din Turea - Cluj, 1760, conform Agerpres.

Sesiune naţională de conservare-restaurare

„Clasic şi modern în protejarea patrimoniului - dialog între generaţii“ a fost tema Sesiunii Naţionale de Conservare-Restaurare „Doina Darvaş“ - ConScience 2009, care a avut loc între 6-8 noiembrie la Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN). Organizată de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, manifestarea a reunit peste 100 de specialişti în domeniul conservării-restaurării de la prestigioase instituţii muzeale sau de la instituţii de cercetare în domeniu din Bucureşti şi din ţară. Directorul general al Muzeului Satului, Paula Popoiu, a spus că acţiunea s-a dovedit „un cadru generos, în care vechea şi noua generaţie de restauratori să dialogheze, astfel încât, prin preluarea ştafetei, şcoala românească de restaurare să-şi dobândească locul pe care îl merită pe plan naţional şi internaţional“, conform Agerpres. În cadrul lucrărilor sesiunii, aflată la a doua ediţie, au fost analizate subiecte de conservare-restaurare a patrimoniului mobil şi imobil, de investigaţii fizico-chimice şi biologice, de microclimat, precum şi problematica formării specialiştilor din domeniu. Restaurarea textilelor, a unor icoane pe sticlă sau din bronz, salvarea şi reconstituirea unor stampe japoneze, problematica restaurării textilelor, dezinfectarea printr-o serie de tratamente a arhivelor, ca şi utilizarea tehnicilor moderne în protejarea patrimoniului religios şi a unor obiecte etnografice au fost subiectele abordate de specialişti.