Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Pe scurt
Scriere necunoscută, descoperită în Buzău
Arheologii de la Muzeul Judeţean Buzău au descoperit în zona aşezărilor rupestre din Munţii Buzăului o piatră gigant, inscripţionată cu semne aparţinând unei civilizaţii necunoscute. „Piatra însemnată“, cum a fost supranumită, este în formă de ciupercă şi se află la Brotari, comuna Colţi, locul celebrele aşezări rupestre, Aghaton şi Fundul Peşterii, care cuprind simboluri începând din Epoca Bronzului şi până în perioada creştinismului timpuriu. Directorul Muzeului judeţean Buzău, Doina Ciobanu, a spus că „sunt semne absolut ciudate, în formă de triunghi, steluţă sau pătrat, cu certitudine făcute de o fiinţă umană, care nu se regăsesc în nici o scriere cunoscută până la această oră“, conform Agerpres. Piatra însemnată a fost îngropată de arheologi pentru a nu fi distrusă de turişti sau de alţi amatori de senzaţional, iar scrierea va fi prezentată în luna septembrie istoricilor din întreaga lume, cu prilejul Simpozionului internaţional de la Sinferopol, Crimeea, unde sunt invitaţi şi istoricii buzoieni. Operă în Parcul Herăstrău Duete, cuplete şi arii din operete semnate de compozitori celebrii vor răsuna, duminică seară, în Parcul Herăstrău, într-un concert susţinut de Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian“. Pentru iubitorii de muzică clasică au fost pregătite piese de Johann Strauss, Frederick Loewe, Karl Zeller, Andrew Lloyd Weber, Filaret Barbu, Francis Lopez, Paul Abraham, George Gershwin, Isaak Dunaevski, Franz Lehar, Florin Comisel sau George Grigoriu. Concertul în aer liber, prezentat de Oana Rusu şi Adrian Ştefan, va cuprinde şi un moment orchestral de vals din Opereta „Silvia“ de Emmerich Kalman, în interpretarea Orchestrei Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian“, dirijată de Lucian Vlădescu. Intrarea spectatorilor la concert este gratuită. Artiştii teatrului au mai avut reprezentaţii în aer liber pe esplanada Operetei, sub titlul „Opereta de joi seara“, astfel încât prin concertul de duminică se continuă „tradiţia“ iniţiată de teatrele bucureştene, de a aduce arta în stradă. Vioara lui Enescu, în concert la Brăila „Vioara lui Enescu din nou la Brăila“, a fost intitulat concertul coral-simfonic extraordinar, cu participarea extraordinară a violonistului Gabriel Croitoru, organizat duminică cu ocazia Zilelor Municipiului Brăila. Violonistul Gabriel Croitoru, câştigătorul concursului organizat de Muzeul Naţional „George Enescu“, pentru darea spre folosinţă, pe o perioadă de trei ani, a unei viori Guarnieri din 1731, a încântat publicul brăilean cu celebra vioară, estimată la două milioane de dolari. Din program au făcut parte „Sonata a 3-a pentru pian şi vioară «în caracter popular românesc»“ de George Enescu, „Sonata nr.3“ de E. Ysaye, „Poemul“ lui E. Chausson şi „Sonata“ de J. S. Bach. Violonistul Gabriel Croitoru a câştigat, pe 21 martie, concursul organizat de Muzeul Naţional „George Enescu“, pentru darea spre folosinţă, pe o perioadă de trei ani, a viorii Guarnieri 1731, care i-a aparţinut compozitorului George Enescu.