„Pierdem tradiţia, pierdem ţăranul“

▲ Muzeul Ţăranului Român (MŢR), cunoscut pe vremuri ca „Muzeul de la Şosea“, a lansat, miercuri seara, la Clubul Ţăranului, ciclul de conferinţe vizând dezbaterea publică a problematicii tradiţiilor în cultura română actuală, punându-se accent pe diferenţa dintre tradiţie şi obicei ▲ Conferinţele se adresează publicului larg, în mod special tinerilor specialişti din domeniile umaniste, şi se vor organiza în ultima zi de miercuri a fiecărei luni ▲

La dezbaterea ce a deschis seria conferinţelor de la MŢR, intitulate „Conferinţele de la Şosea“, a fost prezent şi ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Theodor Paleologu, alături de directorul muzeului, Vintilă Mihăilescu, cercetătorul Bogdan Iancu şi jurnalistul Marius Chivu.

„Este o excelentă iniţiativă“ a spus Paleologu, care a adăugat că ministerul are în vedere şi restaurarea MŢR. „Marea suferinţă a ministerului este că există personal foarte puţin, noi nu avem ce să reducem, dacă vreţi să vă dedicaţi unei cauze sublime pe foarte puţini bani, să ne spuneţi că vă angajăm pe rupte“.

„Ce înseamnă «tradiţii» şi cum se deosebesc acestea de «obiceiuri»?“, „Care sunt relaţiile societăţii contemporane cu tradiţiile?“, „Cum se fac, se imaginează, se vând şi se cumpără astăzi «tradiţii» în spaţiul public românesc?“, „Ce fel de tradiţii sunt acelea fără ţărani?“ sau „Cât de imaterial este «patrimoniul imaterial?»“ sunt doar câteva dintre întrebările la care se vor căuta răspunsuri în cadrul întâlnirilor de la MŢR. Conferinţele se adresează publicului larg, în mod special tinerilor specialişti din domeniile umaniste, şi se vor organiza în ultima zi de miercuri a fiecărei luni. Proiectul va dura, după cum a spus directorul MŢR, cel puţin un an. „Deşi suntem convinşi că ştim despre ce vorbim, atunci când ne referim la tradiţiile noastre, discuţiile despre tradiţii sunt adesea confuze, despre tot şi nimic. (...) Pierdem tradiţia, pierdem ţăranul, pierdem ceva“, a arătat Vintilă Mihăilescu, menţionând că ceea ce lipseşte în societatea românească este tocmai dezbaterea publică. Bogdan Iancu a vorbit despre cercetarea sa, realizată împreună cu alţi colegi de la MŢR şi intitulată „Piaţa de artizanat Horezu“. El a precizat că mulţi oameni au impresia că renumita ceramică de Horezu se face şi se vinde într-un singur fel, însă meşterii s-au adaptat la piaţa şi la modul de a face publicitate, precizând că peste 60% din ceramica vândută provine din alte părţi ale ţării. „Nu vrem să distrugem ideea că la Horezu se face cea mai bună ceramică, oamenii de acolo chiar muncesc, doar că ei trebuie să se adapteze cererilor de piaţă. Punerea în scenă în care termopanul şi ceramica fac casă bună“, a spus tânărul cercetător. Cu ocazia evenimentului de miercuri seara, a avut loc şi lansarea ultimului număr al revistei „Martor“, intitulat „Piaţa de artizanat“. Prima parte a revistei conţine texte ale unor autori din România, Franţa, Serbi-a, Bulgaria şi Ungaria şi este rezultatul conferinţei „Making and consuming traditions“, organizată la Muzeul Ţăranului Român în octombrie 2007. La următoarea conferinţă, ce va avea loc miercuri, 25 februarie, cercetătoarea Ioana Popescu va vorbi despre patrimonializarea Căluşului, cunoscut dans popular, conform Agerpres.