Topul oraşelor cu activitate culturală

Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii a realizat un studiu intitulat „Vitalitatea culturală urbană: geografia creativităţii“, privind activitatea culturală a oraşelor din ţară. Indicatorii folosiţi în realizarea studiului au fost infrastructura sectorului cultural, resursele umane specializate, cheltuielile bugetare pentru cultură, activităţile culturale, audienţa şi economia creativă. Au fost analizate 310 oraşe, cu excepţia municipiului Bucureşti. Obiectivele avute în vedere au fost măsurarea ponderii industriilor creative în economia din România, ponderea în piaţa muncii şi balanţa de import-export.

Municipiile Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Oradea şi Piteşti sunt oraşele cu cea mai mare activitate culturală, potrivit unui studiu realizat, în perioada 2002-2005, de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii (CSCDC) şi dat publicităţii sâmbătă, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Bursa de mărfuri creative.

Alte oraşe care au o vitalitate culturală activă, potrivit studiului, sunt Târgu-Mureş, Miercurea Ciuc, Iaşi, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Botoşani, Ploieşti, Braşov, Arad, Craiova, Alba Iulia, Satu Mare şi Bacău.

În prima analiză prezentată, „Contribuţia industriilor bazate pe copyright la economia naţională“, realizată în perioada 2002-2005, cercetătorii au încercat să vadă care este procentul industriei creative în produsul intern brut, care este ponderea lor pe piaţa de muncă şi care este balanţa de import-export, dacă importurile au crescut mai mult decât exporturile.

De asemenea, din cercetare reiese că, la nivelul anului 2005, cele patru industrii core (editarea de carte, publicitate, activităţi de radio şi televiziune), interdependente (fabricarea de instrumente muzicale, fabricarea de suport pentru înregistrări), parţiale (fabricarea de textile, încălţăminte) şi nededicate (transporturi) generează 5,5% din PIB, o cifră surprinzătoare şi mai mică decât în SUA sau Marea Britanie, însă încurajatoare, după cum arată directorul CSCDC, Liviu Chelcea. PIB-ul generat de aceste industrii este mai mare decât industria de hoteluri sau restaurante.

Chelcea a arătat că, în perioada 2002-2005, s-a observat o creştere a valorii acestor industrii, fiind mai mare şi numărul de angajaţi în industriile creative, dar şi gradul lor de calificare.

În cea de a doua cercetare, „Propuneri din partea creatorilor şi a producătorilor pentru stimularea creativităţii“, directorul CSCDC a declarat că s-a încercat stabilirea unor linii de lucru cu operatorii culturali independenţi. De asemenea, s-a stabilit că principalele probleme care apar în domeniul industriilor creative sunt cele legate de resursa umană în ceea ce priveşte manevrarea aparaturilor tehnice, cele ale distribuţiei (lipsa spaţiilor de expunere culturală - cinema, teatru, librării), neclaritatea raporturilor juridice dintre creator şi producător, producător şi distribuitor, dar şi provocarea trecerii de la suporturi fizice (CD, carte) la forme de susţinere digitală.

Ministrul Culturii şi Cultelor, Theodor Paleologu, a spus că sectorul cultural este distinct de instituţiile culturale din subordinea MCCPN şi au o manieră mai diferită de a cere bani. Potrivit ministrului, unul dintre principalele sale obiective îl reprezintă lărgirea accesului la cultură, dar şi valorificarea patrimoniului şi apărarea lui, conform Agerpres.