Crucea Eroilor Neamului de pe Muntele Caraiman a fost construită pentru a cinsti memoria eroilor căzuţi la datorie în Primul Război Mondial, în luptele împotriva armatelor Puterilor Centrale. Crucea impresionează atât prin locul în care este amplasată, cât şi prin dimensiunile ei, ceea ce a făcut ca, în anul 2014, monumentul să fie declarat de către Guiness Book drept cea mai înaltă cruce metalică din lume amplasată pe un vârf montan. Ridicată la iniţiativa Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand I al României, Crucea de pe Caraiman este cea care poartă şi călăuzeşte sufletele eroilor români la cer, însoţite de rugăciunile tuturor acelora care preţuiesc jertfa lor pentru ţara noastră, arată în interviul de mai jos părintele arhimandrit David Petrovici, stareţul Mănăstirii „Înălţarea Sfintei Cruci”-Caraiman.
Locul unde a fost amplasată Crucea Eroilor Neamului de pe Muntele Caraiman şi înălţimea acesteia au determinat înscrierea ei în Cartea Recordurilor. Părinte stareț, ce ne puteți spune despre acest loc?
Crucea Eroilor Neamului este amplasată pe cel de-al doilea vârf al Muntelui Caraiman din Munţii Bucegi, la o altitudine de 2.291 de metri. Când am fost rânduit în ascultarea de stareţ al Mănăstirii Caraiman, în anul 2010, şi am ajuns pentru prima dată în oraşul Buşteni, la poalele Munţilor Bucegi, privirea mi-a fost captivată de crucea imensă de pe munte. Aceasta este impresionantă atât prin locul în care este amplasată, cât şi prin dimensiunile ei (39,30 m înălţime şi 7 m lungimea fiecărui braţ orizontal), dimensiuni ce au făcut ca, în anul 2014, acest monument să fie declarat de către Guiness Book „cea mai înaltă cruce metalică din lume amplasată pe un vârf montan”. Când am ajuns la cruce, am rămas uimit de ampla lucrare ce a fost realizată în urmă cu opt decenii la iniţiativa Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand I. Am fost impresionat de modul cum a fost posibil să se realizeze această lucrare la vremea respectivă, văzând soclul de beton armat de 7,90 m înălţime, placat cu piatră de calcar fasonată. M-am interesat cine au fost cei care au lucrat la acest monument şi am aflat că au fost atât meşteri locali, cât şi italieni care lucrau în acea perioadă la Castelul Peleş.
Monumentul este cunoscut, în general, cu denumirea generică de Crucea de pe Caraiman, dar denumirea corectă este Crucea Eroilor Neamului. De unde provine această denumire?
Pentru a vă răspunde la această întrebare voi menţiona ceea ce Paul Adrian Cristescu spunea într-una din cărţile domniei sale: „Pentru a înţelege mai bine istoria Crucii Eroilor de pe Muntele Caraiman va trebui să ne întoarcem în timp, în perioada Primului Război Mondial şi cu precădere la luptele sângeroase, care s-au purtat în Trecătoarea Predeal, în toamna anului 1916”. Aşadar, Crucea de pe Caraiman a fost ridicată, în principal, pentru cinstirea eroilor care şi-au dat viaţa pentru apărarea Trecătorii Predeal, dar şi pentru toţi cei care şi-au jertfit viaţa pentru unitatea şi demnitatea neamului românesc.
Această cruce am putea să o asemănăm cu o scară, scară despre care se vorbeşte în vedenia pe care a avut-o Sfântul Iacov (îngerii se urcau şi se coborau de pe pământ la cer). Asemenea îngerilor îi putem considera şi noi pe eroii noştri, care cu multă nevoinţă au urcat pe Munţii Bucegi şi au apărat ţara, purtând în inimile lor idealul unui popor. Am pomenit mai devreme pe ctitorii şi iniţiatorii acestui măreţ monument, pe Regele Ferdinand I şi pe Regina Maria, care s-au implicat în mod direct la dobândirea unităţii şi păstrarea demnităţii poporului român. Au fost aproape de soldaţii noştri şi împreună cu ei pe frontul de luptă. Tot ce au văzut acolo - jertfa soldaţilor români, devotamentul acestora, dragostea lor de ţară - i-a determinat să construiască acest monument deosebit, pentru ca în acest mod să arate recunoştinţa şi cinstirea care li se cuvin acestor bravi eroi. Mai mult decât atât, Regele Ferdinand I a decretat instituirea mai multor decoraţii, care au fost acordate soldaţilor români pentru actele lor de vitejie în luptă. Printre acestea se regăseşte şi decoraţia în formă de cruce - Crucea Comemorativă a Războiului.
Materiale urcate cu animale de povară şi funicular
Care a fost contribuţia localnicilor la ridicarea Crucii Eroilor Neamului?
Am aflat de la câţiva localnici şi din cercetările făcute de Paul Adrian Cristescu că, începând cu anul 1921, s-au făcut demersurile necesare pentru construirea unui monument al eroilor în Buşteni. S-au făcut eforturi mari atât de către comitetul alcătuit special pentru ridicarea acestui monument, cât şi din partea localnicilor, pornind de la strângerea de fonduri (se făceau colecte la diferite evenimente), continuând cu proiectarea lui, cu identificarea materialelor din care să fie realizat, cu transportul acestor materiale şi culminând cu demararea lucrărilor. Toate aceste lucruri s-au făcut cu dăruire şi cu mult curaj. Spun curaj pentru că strângerea de fonduri s-a făcut mai mult în „taină”. Lucrările la Crucea Eroilor Neamului au fost începute în anul 1926 şi au fost finalizate în 1928. Slujba de sfinţire a fost săvârşită în data de 9 septembrie 1928, în prezenţa Reginei Maria. Materialele de construcţie şi imensele bucăţi de fier asamblate în vârf de munte au fost cărate cu funicularul Schiel al fabricii de hârtie din Buşteni, pe o lungime de 15 km. Comunitatea locală s-a implicat la rându-i, locuitorii Buşteniului şi-au folosit atelajele şi animalele de povară pentru a urca până pe platoul Bucegilor materialele pentru construcţia monumentului. Se zice că locul unde a fost înălţat acest monument al eroilor a fost sugerat de un bătrân sfătos din Buşteni, care a spus ca monumentul să fie ridicat „pe o înălţime din preajma satului”.
Pelerinii care vin la Mănăstirea „Înălţarea Sfintei Cruci”-Caraiman urcă şi la Crucea Eroilor Neamului? În prezent, mai este cunoscută istoria ei şi scopul pentru care a fost ridicată?
Nu vă pot spune cu exactitate dacă toţi turiştii şi pelerinii care vizitează mănăstirea noastră merg să vadă şi Crucea Eroilor Neamului, dar vă pot spune că majoritatea sunt impresionaţi de măreţia ei, de locul unde este amplasată, de cadrul natural în care a fost încadrată şi cu toţii dau slavă lui Dumnezeu pentru acest monument deosebit şi se roagă atât pentru cei care au construit această cruce, cât şi pentru cei în cinstea cărora a fost înălţată - eroii români. Multe persoane cunosc istoria crucii de pe Caraiman, dar sunt şi unii care nu o cunosc şi ne întreabă despre ea. După ce le explicăm în câteva cuvinte istoria ei, rămân surprinşi şi cu mult entuziasm îşi exprimă dorinţa „ca într-o bună zi, cu ajutorul lui Dumnezeu, să ajungem şi acolo”.
Biserică în memoria eroilor neamului
Cum va fi sărbătoarea „Înălţării Sfintei Cruci” la Caraiman?
În fiecare an, atunci când vremea este favorabilă, se obişnuieşte ca de praznicul „Înălţării Domnului” şi al „Înălţării Sfintei Cruci” să se meargă la Crucea Eroilor Neamului şi să se facă o slujbă de pomenire a celor care şi-au dat viaţa pentru ţară.
Începând cu anul 2014, mănăstirea noastră împreună cu autorităţile locale organizează în ajunul praznicului „Înălţării Sfintei Cruci” un pelerinaj cu pornire de la Piatra Arsă până pe Platoul Bucegi, acolo unde Arhiepiscopia Bucureştilor a concesionat de la Primăria Buşteni un teren în vederea construirii unei biserici în memoria eroilor români.
Anul acesta, cu ajutorul lui Dumnezeu, la propunerea şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în ziua de 15 septembrie va fi sfinţit locul pentru construirea Bisericii Eroilor Români şi se vor pune crucea şi piatra de temelie. Biserica va fi una de mici dimensiuni, dar cu o valoare de simbol inestimabilă. Ţinând cont că ne aflăm în Anul omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, considerăm că este cel mai potrivit moment pentru a organiza acest eveniment. Anul acesta, procesiunea de la Piatra Arsă până pe Platoul Bucegi va avea loc în dimineaţa zilei de 15 septembrie, începând cu ora 9:30. La ora 13:00 va fi slujba de sfinţire a locului pentru biserică şi de binecuvântare pentru începerea lucrărilor de restaurare a Crucii Eroilor Neamului, monument aflat în administrarea Consiliului Local al oraşului Buşteni.
