Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei în Capitală

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, este una cu semnificații importante pentru credincioșii ortodocși români. În ziua de pomenire a Apostolului românilor, miercuri, 30 noiembrie 2016, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie, săvârşită în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală. La Catedrala Patriarhală, credincioşii prezenţi au avut bucuria de a se închina la moaştele Sfântului Apostol Andrei, care au fost purtate în procesiune, în ajun, după slujba Privegherii.
Potrivit Tradiţiei Bisericii, Sfântul Apostol Andrei a propovăduit Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos în părţile Bitiniei, Traciei, Macedoniei şi ţinuturilor din jurul Mării Negre, între care şi Sciţia Minor, adică Dobrogea.

În cuvântul de învăţătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul”, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit despre viaţa şi activitatea Sfântului Apostol Andrei, menţionând mărturiile Sfinţilor Părinţi şi ale scriitorilor bisericeşti care atestă prezenţa Sfântului Apostol Andrei pe teritoriul de astăzi al Dobrogei. De aceea, Sfântul Apostol Andrei este foarte popular în tradiţia noastră românească, mai ales din Dobrogea, iar numele său este purtat şi de numeroşi români. „Sfântul Apostol Andrei este cinstit în mod deosebit în poporul român şi prin faptul că multă lume merge la Peştera Sfântului Apostol Andrei, care a fost sfinţită în anul 1943 de Episcopul Chesarie Păunescu, iar începând cu anul 1990, s-a ridicat acolo o mănăstire. Astăzi, 716.602 români poartă numele de Andrei şi derivate. Mai ales după anul 1996, când poporul român s-a întâlnit cu Apostolul său pentru prima dată, capul său fiind adus în România, la Iaşi şi Galaţi, a fost o bucurie extraordinară, un entuziasm nemaipomenit. Aproape 1 milion de oameni au venit să se închine la capul Sfântului Apostol Andrei. Atunci o mulţime de români au aflat că Sfântul Apostol Andrei este «Apostolul românilor» şi se constată, după statistici, că în anii următori foarte mulți copii au primit numele de «Andrei» şi «Andreea». Deci, Sfântul Apostol Andrei este pentru noi apostolul iubit, apostolul care ne-a adus lumina Evangheliei lui Hristos, care a început creştinarea poporului român, urmat apoi de misionari care au fost trimişi de Sfântul Vasile cel Mare, de Sfântul Ioan Gură de Aur în Dacia. De aceea, suntem recunoscători lui Dumnezeu pentru toată lucrarea sfântă şi mare a acestui Apostol”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Sfântul Apostol Andrei şi Sfântul Ioan Evanghelistul au fost ucenici ai Sfântului Ioan Botezătorul, de aceea, a explicat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Biserica Ortodoxă este de tradiţie mai mult andreiană şi ioaneică. „În ziua în care se citeşte din Evanghelia de la Ioan despre Sfântul Apostol Andrei, se vorbeşte şi despre faptul că Mântuitorul zice «Veţi vedea cerul deschizându-se şi îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se peste Fiul Omului» (Ioan 1, 51). Această vedere a cerurilor deschise este de tradiţie andreiană şi ioaneică. Este o fascinaţie a Ortodoxiei pentru cerurile deschise. De aceea, s-a dezvoltat atât de mult iconografia în Biserica de Răsărit. Nu numai cuvântul, ci şi imaginea. Nu numai cuvântul, ci şi icoana sfântă a vederii slavei Împărăţiei lui Dumnezeu. Avem o sensibilitate deosebită, şi anume aceea a vederii lui Dumnezeu încă din lumea aceasta. De aceea şi sfinţii isihaşti ai Răsăritului au fost învredniciţi să preguste încă din lumea aceasta vederea slavei necreate din Împărăţia lui Dumnezeu”, a precizat Patriarhul ­României.

Procesiune la Catedrala Patriarhală

La Catedrala Patriarhală, sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei a început cu slujba Privegherii, săvârșită de Prea­sfințitul Părinte Varlaam Plo­ieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de soborul de slujitori al catedralei. La finalul slujbei, a avut loc procesiunea în jurul locașului de cult cu racla cu moaștele Sfântului Apostol Andrei, adusă din Paraclisul Reședinței Patriarhale. În cuvântul de învățătură, Prea­sfințitul Părinte Episcop ­Varlaam Ploieșteanul a vorbit despre chemarea Sfântului Andrei de către Mântuitorul Iisus Hristos la apostolat și despre părțile prin care Sfântul Apostol Andrei a propovăduit Evanghelia Îm­părăției cerurilor. De asemenea, a menţionat mărturiile Sfinţilor Părinţi şi ale scriitorilor ­bisericeşti, ale altor izvoare ­istorice, literare, toponimice şi tradiţii populare care atestă prezenţa Sfântului Andrei în ­Dobrogea.

„Sfântul Apostol Andrei ne-a lăsat o moștenire prețioasă, și anume Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos. Ea, în cei 2.000 de ani de creștinism, a rodit în chip minunat în țara noastră, poporul nostru fiind socotit astăzi unul dintre cele mai credincioase și evlavioase popoare ale Europei. Rodirea cea mai frumoasă a lucrării Sfântului Apostol Andrei a fost tocmai nașterea în sânul poporului nostru a unei mulțimi de sfinți. [...] De aceea, noi, creștinii de astăzi, avem o grea răspundere față de această sfântă moștenire lăsată nouă de Sfântul Apostol Andrei și de sfinții neamului nostru românesc și avem datoria de a cultiva această credință pe care ei au semănat-o și au cultivat-o în sufletul și inima poporului nostru, să o predăm neîm­puținată și neadăugită urma­șilor noștri, ca prin ea să preamărim pe Dumnezeu, Cel în Treime închinat”, a spus PS Părinte Varlaam Ploieşteanul.

În ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, miercuri, 30 noiembrie, Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.