Sesiune omagială dedicată unirii Basarabiei cu România

Academia Română, prin Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu”, a organizat ieri, 26 martie, o sesiune omagială dedicată Centenarului Unirii Basarabiei cu România, intitulată „România şi Republica Moldova.

Ieri, Azi şi Mâine”. La evenimentul desfășurat în Aula Academiei Române au participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, academicieni, ambasadori, senatori, deputaţi şi miniştri.

Sesiunea omagială de la Academia Română dedicată Centenarului Unirii Basarabiei cu România a fost deschisă de acad. Victor Voicu, secretarul general al Academiei Române, care a susţinut prelegerea cu titlul „Unirea Basarabiei cu România, strălucită izbândă identitară românească”. „Unirea din 27 martie 1918 trebuie consfinţită şi evocată fără ezitare ca o izbândă a românismului în Basarabia, după mai bine de 100 de ani de eforturi de rusificare şi schimbări demografice majore. Simţământul conştiinţei identitare a românilor basarabeni a fost de neclintit. Şi nu trebuie să uităm că unirea Basarabiei cu România niciodată nu a fost recunoscută de Rusia şi Ucraina. Dar, Basarabia şi românismul au rezistat, rezistă şi vor rezista”, a spus acad. Victor Voicu.  

În continuare, acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, a prezentat aspecte privind starea actuală a Republicii Moldova, și a subliniat necesitatea păstrării şi apărării credinţei ortodoxe şi a valorilor culturale româneşti. „Ştim cum s-a făcut unirea Basarabiei cu România în 1918. Dar ce se petrece astăzi? Se va duce o delegaţie a Academiei Române în Republica Moldova. Nu ştim cum va fi primită acolo. Nu ştim ce atitudine vor avea basarabenii din zilele noastre faţă de noi, fiindcă sunt diferenţiate. Dacă aveam o bună pregătire, ştiam ce se va întâmpla şi ştiam şi ce măsuri să luăm şi ştiam şi ce facem astăzi. Ne bucurăm sau plângem? (...) În Basarabia astăzi sunt români care se declară ruşi, sunt români care se declară moldoveni şi sunt români care se declară români. Nu pot să vă spun care este procentul, dar cei care au ieşit ieri şi care vor ieşi astăzi în stradă sunt moldovenii care se consideră români, nu moldovenii care se consideră moldoveni şi nici cei care se consideră ruşi”, a precizat acad. ­Alexandru Surdu.  

La eveniment au mai susţinut prelegeri: acad. Dan Berindei, Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române (Republica Moldova), Maia Sandu, fost ministru al educaţiei (Republica Moldova), şi prof. Dan Dungaciu.

În cadrul sesiunii omagiale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a prezentat participanţilor evenimentul religios de la Iaşi, din 25 martie 2018, când a avut loc proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, şi a Sfântului Gheorghe Pelerinul. „Aceşti doi sfinţi români, unul basarabean şi celălalt ardelean, sunt simboluri ale celor două Provincii care în anul 1918 s-au unit cu patria-mamă, cu Regatul României. Sfântul Iosif Naniescu, basarabean la origine, a fost Mitropolit la Iaşi între 1875 şi 1902, pentru 27 de ani. S-a născut în 1818 şi a fost trecut în rândul sfinţilor după 200 de ani de la naştere (...). El a rezidit Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Construcţia acesteia a început în timpul Mitropolitului Veniamin Costachi, dar rezistenţa zidurilor nu a fost suficientă şi ea a devenit în 1857 un proiect eşuat şi abandonat.

Atunci când a ajuns Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Iosif Naniescu a pus a doua piatră de temelie, în anul 1880, şi a rezidit catedrala (...). Celălalt sfânt a fost un mirean din Transilvania, din satul Şugag, judeţul Alba. A trăit a doua parte a vieţii sale la Piatra-Neamţ. Iată că în Biserică, treapta cea mai înaltă de demnitate nu este una administrativă, ci sfinţenia este cea mai înaltă treaptă a demnităţii omului, deoarece omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu şi chemat să ajungă la asemănare cu Dumnezeu. Chipul este dat şi asemănarea se obţine prin conlucrare cu Dumnezeu”, a spus Preafericirea Sa.

Patriarhul României a precizat că proclamarea solemnă a canonizării celor doi sfinţi români s-a făcut cu două zile înainte de a serba 100 de ani de la evenimentul istoric de la Chişinău, când Sfatul Ţării a hotărât unirea Basarabiei cu patria-mamă. „Noi aniversăm evenimentele şi instituţiile şi comemorăm pe cei decedaţi, care au fost făuritori ai Unirii. De aceea, la 27 martie, în toată Patriarhia Română se va săvârşi o slujbă de Te Deum, ca mulţumire lui Dumnezeu pentru această iniţiativă curajoasă şi patriotică şi un Trisaghion. În acelaşi timp comemorăm pe făuritorii Unirii Basarabiei cu România. Mulţi dintre ei se află înmormântaţi în cimitirul Mănăstirii Cernica, precum şi în câteva cimitire din Capitală”, a evidenţiat Preafericirea Sa.

La final, Patriarhul României a prezentat două cărţi referitoare la Unirea Basarabiei cu România, pe care le-a oferit celor care au susţinut prelegeri în cadrul sesiunii omagiale: albumul facsimil intitulat „Albumul Basarabiei în jurul marelui eveniment al Unirii”, carte publicată în 1933 şi republicată în 2018 de Patriarhia Română şi cartea „Activitatea preoţilor de armată în campania din 1916-1918”.