Este vorba de lucrarea Proniei, totuși: în îndepărata Suedie, în mijlocul unor păduri și lacuri, lângă un oraș modest ca întindere și locuitori, să poți avea propria biserică ortodoxă! Cumpărată, achitată, restaurată integral, împodobită, chiar cochetă. Acea cochetărie care amintește de fecioarele înțelepte ieșite în calea Mirelui, gătite, primenite, cu candelele pline de untdelemn. Căci așa se cuvine să-L întâmpinăm pe Împăratul: cu tot ce avem mai bun („ale Tale dintru ale Tale”), mai proaspăt, mai curat, mai de preț. Minimalismul sau precaritatea nu-și au locul aici; la fel, necurăția, amestecul nepotrivit, fracția...
Cât costă o oră de viaţă
Fiecare clipă pe care ne-o dă Dumnezeu este o comoară de preţ. Nu trebuie să risipim timpul. Fiindcă cu nimic nu îl putem răscumpăra, iar timpul trecut nu se mai întoarce înapoi. Nu e cazul să alergăm mereu în căutarea zilei de mâine. Sfatul pentru astăzi este: gândeşte cât mai profund şi dă ce ai mai bun în tine zi de zi. Pentru că nu este mare distanţă între ziua de azi şi cea de mâine, nici între cea de mâine şi veşnicie.
Un om foarte bogat a strâns mulţi bani din care ar fi putut trăi fără probleme timp de ani întregi. Chiar când se gândea cum să îşi investească mai bine banii, i-a apărut în faţă Îngerul Morţii.
Omul l-a implorat în fel şi chip să îi permită să mai trăiască puţin, dar Îngerul s-a dovedit necruţător.
Mai dă-mi trei zile de viaţă şi îţi voi dărui jumătate din averea mea, i-a spus el.
Îngerul nici nu a vrut să audă.
Te implor, mai dă-mi o singură zi pe pământul acesta şi îţi voi dărui tot ce am acumulat cu atâta sudoare. Dar Îngerul a rămas la fel de inflexibil. În cele din urmă, a acceptat să-i acorde doar câteva momente, pentru a scrie un bilet de adio. Iată ce scria pe acest bilet:
O, tu cel care vei descoperi acest bilet, dacă ai din ce să trăieşti, nu-ţi pierde vremea acumulând averi. Trăieşte-ţi viaţa în cumpătare şi chibzuinţă, dar plenar. Toată averea mea nu mi-a permis să îmi cumpăr nici măcar o singură oră de viaţă în plus!



.jpg)