Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Cezareea lui Filip și Cezareea Palestinei, între locurile Țării Sfinte

Cezareea lui Filip și Cezareea Palestinei, între locurile Țării Sfinte

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Repere și idei

Cezareea lui Filip a fost locul unde Mântuitorul a descoperit taine negrăite. Acolo, în fața stâncii pe care se înălța un templu păgân, Mântuitorul Iisus Hristos l-a numit Petru (piatră, stâncă) pe Simon, fiul lui Iona, spunându-i: Tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui. Şi îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat şi în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în ceruri (Matei 16, 18-19).

Localitatea, numită acum Banias, se află la o altitudine de peste 300 de metri, la poalele muntelui Hermon, iar izvorul principal al Iordanului se afla într-o mare grotă, care a fost acoperită de cutremurele succedate de-a lungul timpului. Ajungând într-o zi acolo, am fost uimit de debitul neașteptat de mare al
izvorârii apei de sub munte. Vreo 20 de metri cubi/secundă care se revarsă în valea dinaintea muntelui într-o priveliște surprinzătoare.

În anul 20 î.Hr., împăratul August i-a dăruit localitatea lui Irod cel Mare, care a construit în apropierea grotei un templu din marmură, iar după moartea lui Irod cel Mare, unul dintre fii, Filip, a primit teritoriul și a stabilit la Banias capitala regatului său. Spre a se deosebi de multele localități cu acest nume, a fost numită Cezareea lui Filip.

Cele mai importante lucruri petrecute în această localitate au fost călătoria Mântuitorului și discuția avută cu Petru, întrebându-l: Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului? Iar ei au răspuns: Unii, Ioan Botezătorul, alţii Ilie, alţii Ieremia sau unul dintre proroci. Şi le-a zis: Dar voi cine ziceţi că sunt? Răspunzând Simon Petru a zis: Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu. Iar Iisus, răspunzând, i-a zis: Fericit eşti Simone, fiul lui Iona, că nu trup şi sânge ţi-au descoperit ţie aceasta, ci Tatăl Meu, Cel din ceruri (Matei 16, 13-17).

După o tradiție pe care o prezintă cunoscutul istoric Eusebiu al Cezareei, femeia cu scurgere de sânge care a fost vindecată de Mântuitorul, după ce vreme îndelungată a căutat fără vreun folos să-și vindece nepu­tința, provenea din această localitate, iar locuitorii cetății au ridicat o statuie care-L reprezenta pe Mântuitorul cu femeia vindecată la picioarele Lui. Statuia vestită în epocă a fost distrusă de împăratul Iulian Apostatul, care a încercat o revigorare a idolatriei.

Iosif Flaviu vorbește în istoria sa despre felul cum a sărbătorit Titus la Cezareea cucerirea Ierusalimului, în anul 70. Numeroși prizonieri au pierit aici. Unii au trebuit să se lupte cu fiarele sălbatice, alții s-au confruntat în grele bătălii.

După predicarea Evangheliei, Cezareea lui Filip a devenit reșe­dință episcopală, iar episcopul cetății, Filocal, este amintit între participanții Sinodului I Ecumenic, din anul 325. În prezent se află aproape de locul izvorârii Iordanului o biserică închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință.

O altă Cezaree, care a fost deosebit de cunoscută în lumea antică,  este Cezareea Palestinei, sau maritimă, cum a mai fost numită.

Cezareea desemna o cetate închinată cezarului. La fel, întrucât existau multe localități cu acest nume, i s-a adăugat și a Palestinei, devenind Cezareea Palestinei. A fost vreme îndelungată un port cu edificii de rară frumusețe, care acum sunt ruine. În veacul al III-lea î.Hr. locul se numea turnul lui Straton, rege din perioada respectivă. Cetatea a cunoscut o dezvoltare fără precedent în timpul ocupației romane. Cucerită în 63 î.Hr. de Pompei, a fost dăruită lui Irod de către August.

Irod a reconstruit-o și a numit-o Cezareea, în cinstea cezarului de la Roma. A înconjurat-o cu ziduri, a construit un port mai mare decât Pireul, la intrarea căruia se înălțau trei statui colosale. Edificiile publice erau construite din marmură albă. A devenit una dintre cetățile cele mai faimoase ale Palestinei, fiind pentru o perioadă și capitala țării, unde oficialii Imperiului Roman și-au stabilit reședința. Dintre ei, cel mai cunoscut rămâne Ponțiu Pilat, al cincilea procurator, care a fost prezentat ca un om crud, perfid, lipsit de abilități diplomatice și umane.

Se știe că a introdus în Ierusalim steagurile romane cu efigia împăratului, reacția evreilor neîntârziind să apară. Au fost obli­gați să retragă însemnele romane din Cetatea Sfântă. Când procuratorul a refuzat, evreii au rămas cinci zile în fața Palatului, fără să se lase intimidați de amenințări.

O altă revoltă a fost atunci când s-a folosit tezaurul Templului pentru a se construi apeductul care ducea apa la Ierusalim. Au fost și intervenții brutale împotriva samaritenilor, care s-au adunat în apropierea Muntelui Garizim pentru o slujbă. Unii susțin că Pilat s-a sinucis din pricina remușcă­rilor că L-a condamnat pe Mântuitorul.

Cezareea este menționată de mai multe ori în Faptele Apostolilor: Iar Filip s-a aflat în Azot şi, mergând, binevestea prin toate cetăţile, până ce a sosit în Cezareea (Faptele Apostolilor 8, 40). Iar în Cezareea era un bărbat cu numele Corneliu, sutaş, din cohorta ce se chema Italica (Faptele Apostolilor 10, 1). Iar Irod cerându-l şi negăsindu-l, după ce au fost cercetaţi paznicii, a poruncit să fie ucişi. Şi el, coborând din Iudeea la Cezareea, a rămas acolo (Faptele Apostolilor 12, 19). Sfântul Pavel a trecut prin Cezareea pentru a ajunge la Tars: Dar fraţii, aflând aceasta, l-au dus pe Saul la Cezareea şi de acolo l-au trimis la Tars (Faptele Apostolilor 9, 30).

 La Cezareea s-a desfășurat un sinod care a stabilit ca Paștele să fie sărbătorit în zi de duminică, mai târziu fiind ilustrată de Origen și Eusebiu. Cel dintâi a înființat o Școală de Teologie și a suferit pentru credință în timpul perioadei lui Deciu, murind câțiva ani mai târziu la Tir.

Eusebiu, care s-a născut în acest loc în anul 265, a urmat școala întemeiată de Origen, al cărui discipol și admirator a fost. El a ajuns Episcop al Cezareei, fiind printre marii istorici ai Bisericii și cunoscător al realităților biblice. A murit în anul 340. Contribuția sa la cunoașterea învățăturilor evanghelice din primele veacuri și a unor localități care s-au pierdut este evidentă. Fără el, am fi fost mult mai săraci.

La nordul cetății se păstrează urmele apeductului roman care aducea apă în Cezareea de la poalele muntelui Carmel. Hipodromul, care datează din vremea lui Irod, ne aduce aminte de întrecerile cunoscute în toată lumea. Avea în vremea aceea o capacitate de 20.000 de locuri, un număr foarte însemnat și rar întâlnit pentru acea perioadă.

De acest loc și-a legat numele în mod deosebit Irod cel Mare, care avea acolo un palat și o reședință, petrecând uneori în compania prietenilor și a celor care apreciau stilul de viață și politica intransigentă.

Citeşte mai multe despre:   Locurile Sfinte