Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Cine nu se înghesuie câştigă

Cine nu se înghesuie câştigă

Data: 02 Feb, 2014
Frica de a pierde, frica de a rămâne pe dinafară, teama de a te alege cu ce e mai prost calitativ, mai slab, mai nefolositor, ne poate pândi pe toţi. De la căutarea în autobuz a unui loc mai în faţă, şi nu pe motor, în spate, până la zbuciumul pentru a obţine terenul cel mai bun în cazul dezbaterii unei moşteniri, toate trădează în ultimă instanţă frica de moarte şi dorinţa noastră copleşitoare de conservare. Cine îşi va învinge această teamă va câştiga în primul rând omenie şi va fi, incomparabil, mai puternic decât cei care aleg doar pentru ei, la fel ca la piaţă, numai marfa de primă calitate.
 
Pilda de astăzi vrea să ne spună ce câştigăm atunci când nu ne înghesuim în viaţă după cele mai bune lucruri.
 
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, traiul în România era foarte greu. Oamenii sufereau cumplit de foame. Dar un om bogat s-a hotărât să-i ajute pe cei sărmani şi a trimis vorbă în oraşul unde locuia că va oferi pâine gratis oricărui copil din zonă. A doua zi, încă din zori, în faţa casei unde stătea omul bun la suflet s-au strâns mulţi prichindei. Când bărbatul a apărut cu coşurile mari, pline de pâine, copiii s-au repezit, îmbrâncindu-se, lovindu-se, căutând fiecare să apuce pâinea cea mai mare. Cine prindea bucata cea mai serioasă o lua la goană, fericit că va avea mai mult de mâncare… Era acolo o hărmălaie…
 
Dar omul a observat că undeva, spre marginea curţii unde se împărţea pâine, aştepta cuminte o fetiţă. După ce toţi ceilalţi copii şi-au ales ce pâini au vrut şi au plecat cu ele, fetiţa s-a apropiat şi ea de primul coş şi s-a uitat în el. Dar acolo nu mai rămăsese nimic. A căutat şi în cel de-al doilea coş, dar şi acesta era gol. Spre bucuria ei, pe fundul celui de-al treilea coş a găsit o pâinică mică, pe care nici un copil nu o băgase în seamă. Copila a luat-o, a mulţumit frumos pentru pâine şi a plecat spre casă. Toată ziua omul a stat şi s-a gândit cum se purtase acea fată. Apoi a dat poruncă la bucătărie să fie coaptă o pâine mică în care să fie puşi 10 galbeni. Dis-de-dimineaţă a aşezat pâinica deasupra celorlalte pâini şi a ieşit iarăşi cu toate coşurile în curte, unde copiii deja se strânseseră şi aşteptau nerăbdători. Din nou s-au repezit la pâinile cele mari, iar fetiţa s-a ales tot cu pâinea cea mai mică, singura lăsată. Şi de această dată i-a mulţumit frumos omului şi s-a grăbit spre casă, unde mama ei o aştepta. Când s-au aşezat la masă şi femeia a rupt pâinea, ce să vezi? Din aluatul proaspăt au răsărit 10 galbeni.
 
„Vai, s-a speriat mama, ce să fie cu aceşti bani? Dacă ei au ajuns din greşeală în pâinea noastră? Poate i-au căzut brutarului în timp ce frământa aluatul. I-ai şi du-i imediat înapoi!“ 
 
Fetiţa s-a întors la casa omului şi a vrut să-i restituie acestuia toţi banii, spunându-i cum mama ei i-a găsit în turtiţa primită. Privind-o cu drag, omul i-a răspuns: „Banii aceia nu au ajuns întâmplător acolo. După ce am văzut ieri cum ai avut răbdare şi cum te-ai mulţumit chiar şi cu mai puţin, am hotărât să te răsplătesc. Astăzi am văzut şi cât eşti de cinstită, fiindcă ai fi putut păstra totul, dar mi-ai adus banii înapoi. Drept răsplată, în fiecare dimineaţă când vei veni să iei şi tu o pâinică, vei primi câte 10 galbeni“. Banii primiţi de fată în fiecare zi erau împărţiţi de ea cu ceilalţi copii. Ştia că şi ceilalţi au nevoie de milostenie ca şi ea. (Augustin Păunoiu, prelucrare după „479 de pilde duhovniceşti creştin ortodoxe pentru minte, inimă şi suflet“)