Cum ne luptăm cu știrile false?

„Calomniaţi, calomniaţi, ceva tot va rămâne!”, spune Don Basilio în piesa „Bărbierul din Sevilla” a lui Pierre Beaumarchais, după care s-a făcut libretul operei compuse de Gioacchino Rossini. Este Aria Calomniei și imoralul îndemn se bazează - încă din 1816!, dovadă că nimic nu e nou sub soare - pe un mecanism elementar: chiar dacă va exista o dezmințire, nu toată lumea care a auzit calomnia va auzi dezmințirea, după cum nu toți cei care au crezut atacul vor crede apărarea...

Un secol și jumătate mai târziu, regizorul francez André Cayatte făcea filmul „Nu iese fum fără foc”: într-o rivalitate politică, unul dintre adversari plătește o fotografie compromițătoare pentru soția celuilalt, imagine trucată profesionist. Ei bine, opinia publică e convinsă că nu iese fum fără foc, ceva-ceva o fi adevărat...

Din 1973, anul filmului, a mai trecut o jumătate de veac și lucrurile nu stau deloc mai bine. Din contră. Drept care s-a simțit nevoia să se creeze și un termen care să definească fenomenul: fake news, adică știri false. Nu mai e vorba numai despre calomnii și nici doar de informații inventate în cadrul unor rivalități personale, fie ele politice sau de alt fel. Azi, scopul suprem al știrilor false este creșterea audienței cu orice preț, cu speranța că aceasta va aduce mai multă publicitate, deci bani.

Una dintre manifestările de acest tip este de-a dreptul macabră. Cu ani buni înainte să ne părăsească Umberto Eco, un site obscur i-a anunțat moartea. Întrebați de ce-au făcut-o, autorii așa-zisei știri au explicat că e vorba de o problemă de... prioritate: Când va muri cu adevărat marele scriitor și semiotician, căutările pe internet vor plasa site-ul pe primul loc...

Pe rețelele de socializare sunt recomandări de medicamente „făcute de” mari doctori care nici n-au auzit de ele. În gura unor perso­na­lități sunt puse vorbe pe care nu le-au rostit niciodată. Dar cele mai frecvente știri false afirmă că s-au întâmplat lucruri care nu s-au întâmplat.

Cum ne ferim? Cum discernem? Cum separăm grâul de neghină?

Nu există decât două răspunsuri.

Primul este cultura. Cu cât știi mai multe - inclusiv despre rea­li­tă­țile lumii de azi -, cu atât mai ușor vei sesiza o aiureală sau măcar îți vei ridica un semn de între­bare și te vei strădui s-o verifici din alte surse.

Al doilea este încrederea în surse. Aceasta se câștigă în timp. Perso­nal, verific orice știre tare pe agen­țiile de știri consacrate.