Eustochia, marea stareţă de la Agapia - aduceri aminte după 20 de ani (II)

Cu bucuria întâlnirii unui alt chip monahal ales deschidem în continuare cititorilor alte câteva file din viaţa stavroforei Eustochia Ciucanu, fostă stareţă a Mănăstirii Agapia, nelipsită de la sfintele slujbe şi de la toate celelalte ascultări monahale, de la a cărei trecere la cele veşnice se împlinesc 20 de ani.

Înainte de revărsatul zorilor, clopotul suna şi monahiile se îndreptau spre bisericile mănăstirii. Stavrofora Eustochia îşi ocupa locul în strana stăreţească. Rostea Crezul, Rugăciunea Domnească, în duminici Cazania, şi-n sărbători Sinaxarul. Călugăriţele tinere şi novicele îi făceau metanie mare, iar cele mai în vârstă, o închinăciune. Din zori şi până noaptea târziu, stareţa Eustochia ostenea prin toată mănăstirea. Iubea şi Agapia Veche, înălţând acolo o biserică nouă, împodobită ulterior cu pictură de ucenica ei, stareţa de acum a Agapiei, cuvioasa stavroforă Olimpiada Chiriac.

Agapia a primit oaspeţi şi pelerini din toată lumea. În 1976, călugări şi călugăriţe din multe ţări ale Europei s-au întrunit într-un congres, găzduit tocmai de această mănăstire.

Stavrofora Eustochia Ciucanu a vorbit mult despre ortodoxie şi frumuseţile monahismului românesc. A călătorit în toată Europa, iar uneori a trebuit să înfrunte opreliştile vremurilor, nefiindu-i îngăduit să participe la simpozioane, congrese şi întâlniri interconfesionale.

În anul 1971, stavrofora Eustochia Ciucanu a fost, pentru şase luni, bursiera Bisericii Ortodoxe Române la Institutul Teologic Catolic din Regensburg – Germania. La Agapia a fost suplinită în perioada respectivă de monahia Eufrasia Sârbu.

În luna iunie a aceluiaşi an a participat la simpozionul teologic din Schpindelhof – Germania, care a avut ca temă "Botezul şi Euharistia".

Între 8-20 iulie 1971, a participat la întrunirea interconfesională de la Roma, care a avut ca temă "Trăirea spirituală în Biserica creştină", întrunire la care a prezentat referatul "Spiritualitatea şi trăirea duhovnicească a monahismului românesc". Totodată a avut convorbiri cu cardinalul Wili Branz, conducătorul Secretariatului Vaticanului, care a prezidat lucrările întrunirii, după care a fost primită de Papa Paul al VI-lea, purtând cu acesta o scurtă conversaţie.

Între 23 şi 29 august 1978, a participat la cea de-a VIII-a Întrunire ecumenică a călugăriţelor ortodoxe, catolice şi protestante de la Grandchamp - Elveţia. Conferinţa a avut ca temă "Vie consacrée - Mission-et-Unité" (text şi comentarii din Evanghelia lui Ioan, capitolul XVII).

În perioada 7-11 iunie 1978 a fost delegată de Biserica Ortodoxă Română pentru a participa la Întrunirea teologică interconfesională Kaire Diakonia, ţinută la Gustrow - Germania, organizată de Biserica Luterană, cu două teme principale: "Dumnezeu este mai mare decât inimile noastre şi ştie totul" (Isaia 42, 49, 52, 53) şi "Crucea în lume, crucea pentru lume, slujirea şi ancorarea ei în taina robului lui Dumnezeu" (Ioan III, 20; Filipeni II, 8; Marcu I, 16-20). Maica Eustochia a susţinut referatul "Învăţătura despre Sfânta Cruce şi cinstirea ei în Ortodoxie".

Între 7 şi 13 iunie 1979, ca urmare a invitaţiei primite din partea organizaţiei Innere Mission und Hilfswerk der Evangelischen Kirchen din Germania, a participat la întrunirea diaconică Kaire, care s-a desfăşurat la Gustrow Mecklenburg, Germania.1

La Conferinţa Internaţională a Femeilor din Sofia - Bulgaria, din perioada 16-20 mai 1988, cu tema "Femeia pentru pace şi dreptate", maica stareţă a susţinut referatul cu tema "Slujirea păcii şi a dreptăţii în lume - temeiuri scripturistice".

Între 28 august şi 5 septembrie 1979, cu aprobarea Patriarhiei Române, a participat la cea de-a IX-a întrunire internaţională a călugăriţelor, organizată de Centrul Ecumenic de la Madrid, în Mănăstirea Voiron din Franţa. Tema conferinţei: "Violenţa Crucii". Tema prezentată: "Prin cruce la biruinţă".

În perioada 12-20 iunie 1980 a participat la conferinţa teologică organizată de Biserica Luterană din Suedia, în Mănăstirea catolică Vadstena, şi la Universitatea din Upsala, cu tema: "Mântuitorul Hristos şi misiunea Lui specială dată de Tatăl, în contextul scrierilor din Noul Testament".

În 1985, 2-10 septembrie, maica Eustochia a participat din nou la întrunirea teologică de la Kaire; tema: "Cetatea lui Dumnezeu, cetatea oamenilor".

Între 31 august şi 6 septembrie 1988, a participat la Congresul Internaţional şi Interconfesional al Călugăriţelor organizat de Conferinţa Episcopilor Spanioli de la Madrid, care a avut loc la Albi - Franţa, având tema "Viaţa consacrată astăzi".

În perioada 11-17 septembrie 1976, Biserica Ortodoxă Română a găzduit la Mănăstirea Agapia consultaţia ecumenică "Rolul femeii în Biserică şi societate", organizată sub auspiciul Consiliului Ecumenic al Bisericilor, lucrări care au avut loc la Mănăstirea Agapia şi care au reunit peste 40 de delegaţi din diferite ţări ale lumii. Stavrofora Eustochia Ciucanu a fost delegată a patriarhului Justinian Marina în contextul amintit.2

În anul 1977 a făcut, timp de o lună, un pelerinaj la Ierusalim, fiind înlocuită la Agapia de monahia Macrina Todiruţ, atunci ghid al mănăstirii.

În vremea stăreţiei maicii Eustochia, Mănăstirea Agapia a fost vizitată de patriarhul Nicolae al VI-lea al Alexandriei (1971),3 patriarhul Maxim al Bulgariei (1972),4 arhiepiscopul Damianos al Sinaiului, Raithului şi Faranului (1980), patriarhul Ierusalimului Diodor I (1982),5 patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, Pimen (1983), patriarhul Dimitrios I al Constantinopolului (1987) şi alţi mulţi ierarhi din toate Bisericile Ortodoxe. Tuturor le-a fost gazdă ospitalieră. Delegaţiile au vizitat nu doar biserica pictată de Grigorescu, ci şi biblioteca cu multe incunabule, precum şi atelierele de broderie şi covoare, muzeul şi mănăstirea, păstrat cu deosebită grijă din vremuri de demult până în zilele noastre. Cu prilejul vizitei patriarhului Ierusalimului, maica Eustochia a primit înalta distincţie "Crucea Sfântului Mormânt".6

Agapia în vremea stăreţiei stavroforei Eustochia Ciucanu s-a bucurat de prietenia şi admiraţia multor oameni de cultură.

Maica Eustochia l-a întâlnit la Agapia pe profesorul de teologie şi scriitorul Gala Galaction (Grigore Pişculescu), iar fiica acestuia, Sabina Bajacchini Galaction, scriitoare şi ea, consemna: "După 40 de ani de depărtare, cu duioşie şi durere am revăzut Mănăstirea Agapia, dorită şi visată de mine în acest lung timp", iar altădată scria: "Mănăstirea Agapia trăieşte ca un vis frumos în îndepărtata mea copilărie şi mă întorc s-o revăd ori de câte ori drumul meu mă aduce în draga mea ţară."7

În primii ani ai stăreţiei maicii Eustochia Ciucanu, savantul Henri Coandă, reîntors în ţară după un timp îndelungat, a poposit la Agapia, locul în care şi-a petrecut o mare parte a copilăriei. Cu ochii scăldaţi în lacrimi, plin de nostalgie, el spunea despre anii începuturilor sale: "Toată mănăstirea era a noastră..." 8

În cartea "Din nou acasă" a celebrului aviator se va aminti despre această ultimă vizită a lui Coandă întreprinsă la Mănăstirea Agapia.

După cel de-al Doilea Război Mondial, până spre apusul vieţii, venea vară de vară la Agapia poetul ieşean George Lesnea, care scria printre altele:

"M-a purtat al vremii val

Pe-o fermecătoare cale

La Agapia din deal,

La Agapia din vale.

Nu-i prea lung al vieţii drum

Bate soarele fereastra

Şi mă bucur că acum

Iată scriu în cartea asta." (George Lesnea, 1977)

Când i s-a cerut fotografia pentru a completa Galeria portretelor scriitorilor din muzeul mănăstirii, sub chipul lui, George Lesnea a scris aceste versuri:

"Al Agapiei parfum

M-a vrăjit în tinereţe

Şi îl simt cu drag şi-acum

Când o văd la bătrâneţe."

Ca şi poetul George Lesnea, artistul poporului Ştefan Ciubotăraşu şi alţi mari artişti ai Teatrului Naţional din Iaşi şi Bucureşti şi-au petrecut concediile de vară la Agapia.

În "Cântec de obcină", poezie care-i, oarecum, Cântecul lebedei, Ştefan Ciubotăraşu închină versurile Agapiei, din care cităm doar o singură strofă:

"În liniştea Agapiei blajină

Întinsă peste brazi şi stei

Ascult părinte Dosoftei

Cântarea ta care suspină

Rămasă de la bunii mei." (Ştefan Ciubotăraşu, "Agapia", 1977)

Maica Eustochia a fost amfitrionul atent şi interlocutorul avizat şi rafinat pentru scriitorii care au poposit la Agapia, de multe ori pentru bucuria întâlnirilor, odihnă, reculegere şi creaţie.

Note:

1 Adresa Sectorului Relaţii externe bisericeşti, nr. 409/1979.

2 Adresa Patriarhiei Române, nr. 12969/1976.

3 Vezi M.M.S., nr. 9-12, 1971.

4 Vezi M.M.S., nr. 9-12, 1972.

5 Cartea de aur a Mănăstirii Agapia şi M.M.S., nr. 5-6, 1982, p. 448;

6 Vezi M.M.S., nr. 5-6, 1982.

7 Cartea de aur a Mănăstirii Agapia.

8 Cartea de aur a Mănăstirii Agapia, vezi însemnarea din iunie 1967.